Autor 6860 vizualizări


În 1914, artistul George Barbier realiza, la comanda firmei Cartier, o acuarelă intitulată „Femeie cu panteră“, pentru a promova o expoziţie organizată în saloanele bijutierului francez, de pe Rue de la Paix, din Paris (foto jos). Era prima apariţie a panterei;felina va face istorie, devenind unul dintre motivele-cheie ale bijuteriilor Cartier.

Acuarela – înfăţişând o femeie elegantă, în rochie Poiret, la picioarele căreia e aşezată o panteră – avea să fie folosită în anii ’20 ca poster de promovare a firmei Cartier în publicaţiile vremii. Anul realizării acuarelei, 1914, este însă şi anul în care apar, în designul bijuteriilor Cartier, primele semne ale unei pantere:un ceas de mână pentru femei, a cărui brăţară imita modelul „blănii de panteră“, din diamante şi pietricele de onix, de forme şi mărimi diferite.

Click pentru mai multe fotografii

Faptul că motivul panterei a apărut prima dată în designul unui ceas de mână pentru femei e încărcat de semnificaţii, susţin istoricii firmei Cartier. N-a fost deloc o apariţie întâmplătoare;ceasul era un accesoriu care însemna „activitate“, iar nevoia unei femei de a-şi îndrepta ochii către ceas, de a vedea cum stă cu timpul, însemna că păşea ­într-o nouă perioadă a istoriei ei, una ceva mai liberă, cu mai puţine constrângeri sociale. După secole de prejudecăţi şi libertate limitată, venise timpul ca femeia să se afirme, să încerce să-şi facă loc. Apariţia pe scena lumii a acestor femei dornice de libertate s-a constituit într-un stimul pentru bijutierii atelierelor Cartier, care au ales motivul animalului sălbatic pentru a proclama această stare de fapt. Motivul panterei a devenit, astfel, efigia „femeii noi“, strigătul de libertate ce s-a răspândit pe parcursul întregului secol XX.

Poate că motivul panterei n-ar fi devenit, în timp, atât de important în istoria firmei Cartier, dacă, în 1918, la porţile atelierului parizian, nu şi-ar fi făcut apariţia una dintre aceste „femei noi“, înfăşurată, la propriu, într-o haină din blană de panteră:Jeanne Toussaint. Ea va deveni, în scurtă vreme, muza lui Louis Cartier şi, din 1933, director al Cartier Haute Joaillerie. Jeanne a fost, în mod categoric, sufletul bijuteriilor cu animale din colecţiile Cartier, o femeie nonconformistă, independentă, cu imaginaţie, căreia i s-a spus chiar aşa, „Pantera“. De altfel, pe o pudrieră a franţuzoaicei, realizată de Casa Cartier, a apărut pentru prima dată, în 1919, pantera în adevăratul sens al cuvântului şi tot Jeanne este cea care a transformat bijuteriile Cartier cu pantere în ultimul strigăt al modei. În acţiunea ei, Jeanne şi-a luat câţiva aliaţi. Primul a fost designerul Peter Lemarchand, absolvent al L’École Boulle, care-şi petrecea ore întregi la grădina zoologică din Vincennes, observând şi creând schiţe cu pantere în mişcare, suple, sprintene.

Ceilalţi aliaţi au fost femeile îndrăgostite de acest tip de bijuterii, care şi-au văzut reflectate personalitatea, aspiraţiile, statutul social în modelele Cartier cu panteră. Femei importante, influente, cărora Jeanne Toussaint le-a devenit confidentă;din întâlnirile şi discuţiile lor s-au născut bijuterii fabuloase. Cea mai înfocată cumpărătoare a fost Ducesa de Windsor pentru care atelierele Cartier au creat, în 1948, o broşă Panthère care a intrat în istorie:a fost prima reprezentare în relief a panterei;animalul, din aur galben, cu pete din email de culoare neagră, era cocoţat pe un smarald de 90 de carate.

Un an mai târziu, ducesa a cumpărat un model asemănător de broşă:felina era realizată din platină, diamante şi safire şi aşezată pe un safir cântărind 152.35 de carate. Descriind ­inaugurarea colecţiei Cartier din 1949, un jurnalist o asemăna cu „o bombă atomică aşezată într-o vitrină centrală“.

Din întreaga colecţie, parizienilor le-a făcut cu ochiul mai cu seamă o broşă Panthère cu diamante şi safire, cumpărată de doamna Reginald Fellowes, născută Daisz Decazes, directoarea bogată şi influentă a biroului parizian al revistei „Harper’s Bazaar“. Dar inovaţia Cartier – pantera tridimensională – a dat naştere unui stil cu numeroase admiratoare. Printre acestea, prinţesa Nina Aga Khan, care a comandat un număr impresionant de piese cu pantere, sau foarte bogata moştenitoare americană Barbara Hutton, precum şi actriţa Maria Félix, cunoscută sub denumirea de „pantera mexicană“.