Parcul Arheologic A.S.A.I.R, între istorie şi experiment

Autor 575 vizualizări


Programul Parcul Arheologic A.S.A.I.R s-a născut din pasiunea pentru studiul trecutului a studenţilor Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti grupaţi în jurul Asociaţiei Studenţilor în Arheologie şi Istorie din România.

 Amplasat în localitatea Bragadiru, jud. Ilfov, Parcul Arheologic A.S.A.I.R. se doreşte a fi în egală măsură un muzeu în aer liber compus din replici de clădiri după modele descoperite în diverse situri arheologice, precum şi un „laborator” de arheologie experimentală destinat testării ipotezelor vehiculate în literatura de specialitate.

Patru clădiri au fost reconstituite prin proiectul denumit sugestiv „An Ancient Space within the Contemporary Frame of Mind” (2008 – 2010) realizat în parteneriat cu Primăria Oraşului Bragadiru şi Serviciul Public de Cooperare Internă şi Internaţională al judeţului Ilfov. Această primă fază a programului reprezenta o introducere în arhitectura civilă a epocii Fierului (Latene) prin experimentarea unor construcţii simple, locuinţe rudimentare inspirate din situri precum Popeşti, jud. Giurgiu şi Căţelul Nou, Bucureşti.

Punctul central al ansamblului îl constituia la acea dată, Casa cu Prispă, o locuinţă bicamerală cu o structură planimetrică unică în stadiul actual al cercetărilor. După un an de căutări în care clădirile au fost demolate, reconstruite şi reamplasate, programul căpăta un suflu nou cu o redefinire a strategiei de concepţie şi dezvoltare. Cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, în 2012 prin proiectul Discover the Past Shape a fost reconstituit Sanctuarul, simbolul Parcului Arheologic A.S.A.I.R., o clădire absidată cu dimensiuni monumentale pentru epoca studiată (18 m L x 12 m l)  şi cu o structură de rezistenţă formată din 26 de coloane din lemn de stejar. Ansamblul este completat de trei cuptoare pentru arderea ceramicii şi o construcţie anexă cu rol de depozitare a materialelor.

Sanctuarul şi Casa cu Prispă vor fi dotate pe parcursul anului cu vetre decorate asemănătoare contextului original de descoperire.

 Toate acestea contribuie la transformarea Parcului Arheologic A.S.A.I.R. într-un muzeu în aer liber capabil să genereze informaţii noi cu privire la epoca menţionată, să creeze locuri de muncă adresate tinerilor absolvenţi ai facultăţilor de profil, dar şi să prezinte o nouă modalitate de expunere a pieselor de patrimoniu cultural-arheologic altfel decât vitrinele din sticlă ale muzeelor tradiţionale.

Mai multe informaţii referitoare la acest proiect şi viitoarele activităţi ale asociaţiei puteţi găsii pe site-ul www.asair.ro

Regele Mihai I s-a născut la Castelul Foișor din Sinaia în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României. S-a stins din viaţă la 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia – în chiar anul în care se împlinesc nouă decenii de la urcarea sa pe tron. Avea 5 ani şi 9 luni în iulie 1927, atunci când i-a succedat bunicului său, Regele Ferdinand Întregitorul.

Şi câte nu s-au întâmplat de-atunci – o viaţă cu înălţimi, dar şi cu multe, multe prăbuşiri, căci ultimul rege al României a fost contemporan cu destinul zbuciumat al Europei în ultima sută de ani.

Acesta este, deci, un dosar „Historia” cu vocaţie recuperatoare: adună, unul după altul, toate capitolele existenţei celui de-al patrulea rege al României, şi mai cu seamă cele despre care se ştie mai puţin: anii 1944-1947, care conduc spre abdicarea forţată, coordonatele procesului de urmărire între 1948 şi 1990 – căci Securitatea nu l-a scăpat niciun moment din vedere pe regele exilat, ştergerea din istorie, în România comunistă, şi mai apoi demonizarea. Şi întoarcerea, în 1992, precedată şi urmată de un şir de reveniri ratate. Şi apoi discursul ca o moştenire, din octombrie 2011: „Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”.