Oseminte din anii 500 indică existenţa operaţiilor pe creier jpeg

Oseminte din anii 500 indică existenţa operaţiilor pe creier

📁 Curiozităţile şi culisele istoriei
Autor: Alina Vasile
🗓️ 12 aprilie 2011

Oasele descoperite într-un cimitir medieval le oferă oamenilor de ştiinţă posibilitatea de a studia capacităţile medicale ale oamenilor de acum 1.500 de ani.

Scheletele, găsite în centrul Italiei, demonstrează că mai mulţi soldaţi, îngropaţi unul lângă altul, au supravieţuit în urma mai multor lovituri de buzdugan sau topor, primite în zona capului.

Există semne ale intervenţiei medicale, întrucât un om a supravieţuit în ciuda faptului că avea o gaură de cinci centimetri în cap, probabil cauzată de un buzdugan bizantin, informează Fox News..Deşi cauza morţii sale nu este unoscută, oamenii de ştiinţă sunt sigură că nu a murit din cauza acestei răni. Marginile plăgii sunt netede şi nu există nici fragmente, sugerând că victima a trecut printr-un fel de operatie pe creier medievală. Antropologul Mauro Rubini este de părere că, cel mai probabil, marginile au fost şlefuite cu un instrument abraziv. "Osul a început să se vindece şi să crească înainte ca omul să moară", a spus Rubini.Un al doilea craniu prezintă o adâncitură specifică loviturii de topor. La fel ca în cazul primului craniu, şi acesta prezintă semne ale vindecării, motivul morţii fiind altul decât lovitura de la nivelul capului. Un al treilea soldat a fost mai puţin norocos. El pare să fi suferit de lepră şi prezenta pe craniu urmele loviturii de sabie. Spre deosebire de celelalte cranii, în cazul acestuia nu există semne de videcare a rănii, ceea ce-i face pe oamenii de ştiinţă să creadă că a murit câteva ore mai târziu. Este probabil ca, fiind lepros, să fi fost izolat de societate, dar forţat să lupte din cauza tribului din care făcea parte.Cercetătorii speră ca scheletul soldatului care a suferit de lepră să  le ofere mai multe date despre modul în care a evoluat boala de-a lungul timpului. Până în prezent, în cimitirul din Campochiaro au fost găsite 234 de morminte, aparţinând atât oamenilor, cât şi cailor căzuţi în luptă.

Între anii 500 şi 700 ai erei noastre, atunci când cimitirul din Campochiaro a fost în uz, zona se afla sub controlul lombarzilor, un popor germanic aliat cu avarii, un grup etnic format din mongoli, bulgari şi turci. Cum nu există semne ale unei aşezări stabile lângă Campochiaro, Rubini consideră că în cimitir au fost înmormântaţi, cel mai probabil, soldaţi lombarzi şi avari, în urma războaielor cu Imperiul Bizantin.