Autor 2102 vizualizări


Luna trecutã a cãzut o parte importantã din zidul cetãţii Pompeii, oraşul roman încremenit de la erupţia lui Vezuviu. Este doar cea mai recentã dintre distrugerile de pe sit, despre care experţii spun  cã se afla într-o condiţie criticã. Deşi situl este relativ sigur pentru turişti, dezintegrarea este atât de alarmantã încât a determinat Uniunea Europeanã sã ofere 150 de milioane de euro pentru prezervare.

Problemele la World Heritage Site, lângã Napoli, au început anul trecut. In noiembrie 2010 Schola Aramaturarum, o clãdire mare folositã de gladiatori pentru antrenamente, s-a prãbuşit ca urmare a infiltraţiilor. La numai câteva sãptãmâni un zid de 12 metri care proteja o structurã cunoscutã sub numle de Casa Moralistului a fost şi el distrus de ploile grele. Acum cã s-a întors vremea rea, s-au întors şi problemele. La sfârşitul lui octombrie o porţiune din zidul de incintã a cãzut şi el.

Situaţia cetãţii este criticã

Anul trecut, dupã colapsul de la Schola Aramaturarum UNESCO a trimis o echipã sã inspecteze situl. ”Situaţia este criticã”, afirmã Alix Barbet, arheolog la Centrul National Francez pentru Cercetare Stiinţificã şi membru al misiunii Pompeii. ”Sunt foarte multe de fãcut”. Potrivit raportului UNESCO, decãderea ruinelor este amplificatã de umezeala excesivã şi lipsa conservãrii de rutinã. Inspectorii sunt de asemenea îngrijoraţi de creşterea iederei pe sit. ”Restantele la conservare trebuie rezolvate rapdi”, susţine raportul. ” Trebuie îmbunãtãţitã şi drenarea, astfel încât apa sã poatã fi uşor înlãturatã pentru a preveni distrugerile”.

”Ruinele de la Pompeii au nevoie de o muncã neîncetatã de prezervare, pentru a contracara acţiunea factorilor externi”, spune expertul Filippo Coarelli, fost arheolog la Universitatea din Perugia. ”Situl arheologic este foarte mare:mai mult de 40 de hectare cu strãzi, case private şi clãdiri publice”, spune Coarelli. Totuşi ”în ziua de azi doar cinci lucrãtori calificaţi au grijã de întregul sit. Complet inadecvat”.

Beneficiind de fondurile de la UE, autoritãtile sperã sã elimine aceste probleme. ”Vom monitoriza stadiul conservãrii structurilor”, afirmã supraintendentul Teresa Elena Cinquantaquattro. ”Vom îngriji clãdirile care se afla în cele mai proaste condiţii, vom lua mãsuri pentru a atenua distrugerile naturale şi vom restaura un numãr de case şi monumente”.

Turiştii continuã sã vinã. Îngropat de Vezuviu în 79 AD, bogatul oraş a început sã fie excavat progresiv din secolul al 18-lea. Tabloul îngheţat de timp atrage cãlãtorii de secole. Şi în ciuda distrugerilor recente, turiştii continuã sã se adune la sit. ”Numãrul lor este în continuã creştere. În 2010 erau în jur de 2, 3 milioane”, spune Cinquataquoattro. Dupã cum subliniazã şi Coarelli, porţiunea micã deschisã publicului este bine pãstratã. ”Problemele de la Pompeii nu sunt la vedere şi partea destinatã publicului nu prezintã riscuri”.

Ce trebuie vãzut: 

1. Herculaneum:mai micã şi mai bine pãstratã decât Pompei, aceastã staţiune a fost şi ea îngropatã de valurile piroclastice.

 2. Villa soţiei lui Nero, Poppea

3. Stabiae:un mic port unde Pliniu cel Bãtrân a murit în timp ce observa erupţia

Sursa:nationalgeographic.com