Autor 8507 vizualizări


Hominizii din paleoliticul inferior se pare că ar fi fost mult mai similari oamenilor moderni decât se credea până recent. Până acum 300.000 homo heidelbergensis din situl Schöningen folosea unelte sofisticate şi oamenii trăiau în grupuri compacte care se ocupau cu vânătoarea, beneficiau de diviziunea muncii şi comunicau eficient.

Excavările efectuate din 1994 încoace arată că am subestimat mult abilităţile culturale ale hominizilor. Schöningen este un sit cheie pentru documentarea atât a schimbărilor climatice din trecut cât şi a modului de viaţă preistoric din jumătatea nordică a Europei. Colecţia de unelte de lemn este unică în ceea ce priveşte vârsta şi diversitatea ei, îmbogăţind astfel cunoştintele despre cultura materială paleolitică. Multe animale, mai ales cai, au fost măcelărite şi tranşate pe malul unui fost lac, ceea ce arată un grad înalt de coordonare socială şi economică, precum şi o comunicare interumană avansată. Printre multele artefacte descoperite se numără şi o unealtă de lovit făcută dintr-un humerus de felină cu colţi pumnal, prima de acest tip care a fost până acum recuperată.

O altă descoperire fascinantă este faptul că totuşi nu avem suficiente dovezi pentru a susţine ideea folosirii controlate a focului. Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen au utilizat metode inovatoare precum micromorfologia, petrologia organică sau termoluminiscenţa pentru a combate ideea, ajungând la concluzia că oamenii preistorici ar fi putut să supravieţuiască în epoca glaciară în nordul Europei fără focul controlat.

Cercetarea este aşadar pe cale să schimbe paradigma evoluţiei umane în paleoliticul inferior aşa cum este reflectată în situl de la Schöningen, rezultatele putând fi vizualizate în Journal of Human Evolution.

Sursa:Senckenberg.de