Autor 1876 vizualizări


Potrivit unui nou studiu, decăderea unei culturi aborigene din Australia ar fi fost cauzată de o secetă ce a durat 1500 de ani.

Rezultatele studiului, publicat la sfârșitul lunii noiembrie în Geophysical Research Letters, arată că urmele geologice ale unei secete din Vestul Australiei coincid cu o schimbare în arta rupestră din regiune. Descoperirea sugerează că populația care a trăit acolo înainte de secetă, populația Gwion, fie a părăsit regiunea, fie și-a schimbat radical cultura ca urmare a secetei, pentru ca apoi o nouă cultură, denumită Wanjinda, să-i ia locul.

Potrivit unuia dintre autorii studiului, Hamish McGowan, climatolog la Universitatea din Queensland, schimbarea apărută în picturile rupestre, s-ar putea datora faptului că, la momentul respectiv, climatul s-a schimbat atât de drastic, încât populația Gwion a fost nevoită să se mute.

Nu toți sunt de acord cu această interpretare. Dacă dovezile privind această secetă prelungită sunt consistente, siturile arheologice arată totuși o ocupație constantă a regiunii în acea perioadă, spune Peter Veth, arheolog și expert în arta rupestră din regiumea Kimberley.

Potrivit lui McGowan, culturile aborigene trăiesc în Nord-Vestul Australiei de circa 45.000 de ani. Acum 17.000 de ani, în pleistocen, o cultură denumită Gwion a început să reprezinte diverse aspecte ale vieții cotidiene pe stâncile din regiune. Arta Gwion a surprins mai multe animale dispărute (precum un leu marsupial dispărut în timpul ultimei ere glaciare), dar și figuri umane aflate, pare-se, în mijlocul unor ritualuri.

Acum câteva mii de ani (între 5000 și 7000 de ani), urmele artei rupestre ale culturii Gwion au dispărut, pentru ca acum 4000 de ani să apară un nou stil de pictură rupestră, denumită Wandjina, practicat și în zilele noastre.

Pentru a înțelege de ce s-a schimbat stilul picturilor, McGowan și colegii lui au analizat sedimente din regiunea Black Springs, și au descoperit că acum circa 6300 de ani, tipul obișnuit de polen a început să se schimbe, sugerând o tranziție de la un mediu bogat în vegetație la unul cu arbuști și pajiști. De asemenea, sedimentele arată și o creștere în cantitatea de praf, ceea ce sugerează trecerea la o climă mult mai uscată.

Peter Veth, care contrazice rezultatele acestui studiu, consideră că, deși o secetă ar fi afectat mai mult ca sigur societățile locale, arta rupestră din acea regiune nu a fost datată într-atât de precis încât să se poată ajunge la concluzii despre dispariția completă a culturii Gwion. În plus, nu putem ignora dovezile care arată că zona a fost constant locuită, și faptul că arheologii au descoperit unelte din piatră similare ce datează din toată perioada secetei prelungite.

 

 

Sursa:www.livescience.com