O lecție de public diplomacy și multiculturalism la Cluj-Napoca

Autor 1208 vizualizări


În perioada 17-21.05.2017 în municipiul Cluj-Napoca se desfășoară congresul Uniunii Federative a Naționalităților Europene, entitate care reunește peste 90 de minorități din state ale Europei, unele dintre acestea militând pentru obținerea autonomiei teritoriale sau pentru acordarea de drepturi colective. De altfel, și lucrările congresului FUEN de la Cluj-Napoca au ca punct central identificarea de soluții care să conducă la același obiectiv, și anume autonomia teritorială a acelor regiuni în care populațiile minoritare dețin majoritatea. Aceasta este ratiunea pentru care, de exemplu, în ziua de 19 mai, la Bonțida, președintele FUEN, Vincze Lorant, va lansa procesul de strângere a milionului de semnături pentru Inițiativa Cetățenească Europeană, „Minority Safepack”, proiect inițiat de membri ai UDMR și FUEN, tocmai pentru a convinge Uniunea Europeană să dea curs solicitărilor autonomiste. 

În pofida provocărilor secesioniste ale participanților la congresul FUEN, autoritățile locale ale municipiului Cluj-Napoca au dat dovadă de un exemplu elocvent de multiculturalism, spirit european și toleranță, în mesajul de bun venit adresat de primarul Clujului, care subliniază că orașul din centrul Transilvaniei este locul perfect pentru a desfășura o acțiune dedicată minorităților naționale, localitate care prin definiție este una multiculturală, în care fiecare etnie își găsește locul dar și respectul celor din jur, indiferent de limba vorbită sau de religia pe care o are.

Mai mult, în salutul de întâmpinare, municipalitatea apreciază că sistemul de protecție a persoanelor aparținând minoritaților naționale pus în aplicare de autoritățile române asigură dezvoltarea optimă a fiecărei minorități etnice din cele 20 care se regăsesc oficial pe teritoriul României, lucru demonstrat, practic, de aprope fiecare clădire și instituție din centrul municipiului Cluj-Napoca, indiferent că vorbim de biserici sau de instituții superioare de învățământ și recunoscut în plan internațional de conducătorii instituțiilor menite să vegheze la respectarea acestor drepturi, precum Gianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Veneția. Acest sistem asigură, practic, existența și dezvoltarea pe termen lung a minorităților naționale și în niciun caz nu duce la asimilarea lor, un exemplu în acest sens fiind minoritățile reduse numeric (precum armenii), care și-au păstrat tradițiile nealterate. Prezența constantă a UDMR în Parlamentul României în ultimii 27 de ani, dar și cooptarea ei permanentă, sub diverse formule, la guvernare, reprezintă un alt exemplu al României de bune practici în domeniul minorităților naționale constată comunicatul administrației locale

(http://www.primariaclujnapoca.ro/comunicate.html?gId=2506)

Îndemnul la respect și normalitate al autorităților române și lecția de demcorație contrastează însă cu nuanțele radicale ale vorbitorilor maghiari din cadrul primelor sesiuni ale congresului FUEN.

De exemplu, în mesajul de anunțare a evenimentului, postat pe site-ul UDMR, Vincze Lorant susține că participanții din străinătate la FUEN vor afla, între altele, despre încălcările drepturilor minorității maghiare, despre provocările luptei pentru autonomie și despre experiența UDMR de extindere a drepturilor de folosire a limbii materne. Mai mult, în prima zi a lucrarilor, Horvath Anna, vicepreședinte UDMR responsabil cu administrațiile locale a acordat un interviu Radio Cluj în care a precizat că unul din cele mai importante efecte ale „Minority Safepack” este acela că Uniunea Europeană va putea să intervină în România atunci când Bucureștiul discriminează minoritatea maghiară. Horvath Anna a susținut că în ultimii 15 ani autoritătile române nu au dorit și nu au putut să rezolve unele probleme ale maghiarilor, cum ar fi proiectul Legii minorităților naționale, fiind posibil ca, în viitor, UE să acționeze pentru ca acest lucru să se întâmple în România.

Lucrurile nu se opresc aici. În aceeași cheie, în discursul de azi, Vincze Lorant a acuzat autoritățile române că refuză să acorde noi drepturi minorităților, criticând absența premierului României la eveniment și a primarului municipiului Cluj-Napoca.

Cea mai agresivă poziție în discursurile de azi a aparținut lui Kelemen Hunor, care, potrivit foter.ro, acuzând încă odată autoritățile române, mai ales diplomația româneasscă, a solicitat reglementări stricte în UE pentru protecţia minorităţilor, deși această extindere a atribuțiilor UE încalcă suveranitatea statelor membre și conceptul de partajare a competențelor. Similar discursurilor de la congresul UDMR de la Zalău, Kelemen Hunor a reamintit de poziția UDMR față de perspectiva centanarului Marii Unirii și „promisiunile încălcate” ale României din Declarația de la 1 Decembrie 1918.

Deși este abia prima zi a congresului FUEN, după toate aceste poziții ne întrebăm, oare, care este scopul real al acestui eveniment. Promovarea valorii culturale a minorităților sau un atelier de promovare a secesionismului? Dacă până la preluarea președinției FUEN de către Vincze Lorant organizația părea una relativ impartială, în ultimul timp se poate constata, cu ochiul liber, că aceasta devine un alt mijloc al Ungariei de a încerca impunerea viziunii sale în regiune, mai ales că statul ungar a finanțat masiv organizarea congresului de la Cluj-Napoca, oraș care a primit cu brațele deschise pe participanții la congres.....