Autor 797 vizualizări


Anul 2020 va rămâne în istorie prin infecția sosită din China cu ajutorul avioanelor și deosebit de favorizată de politica autorităților de ascundere a adevărului din motive politice, economice sau, pur și simplu, din indiferență totală pentru sănătatea publică. Asasinul asiatic are un comportament ciudat, unele persoane având forme ușoare, asimptomatice. Sunt persoane care n-au simțit mai mult de o simplă răceală și chiar neagă existența maladiei. Din păcate, alți oameni sunt secerați fără milă de tot felul de complicații, de la cele pulmonare până la cele ale cordului sau ale creierului.

Se consideră că agentul patogen este deosebit de infecțios și se manifestă în diferite feluri, totul depinzând de sistemul imunitar al persoanei afectate. Oare care să fie o posibilă explicație pentru faptul că bolnavii se refac foarte greu după infecție și au plămânii arși? Este foarte posibil ca maladia nouă să fie însoțită de una ce se manifestă mai discret, agentul patogen fiind o bacterie – virus ce poate să trăiască în celulele umane sau să le imite pentru înșelarea apărării imunitare. M. Pneumoniae atacă plămânii, dar poate să invadeze întregul organism, atacarea creierului lăsând sechele cerebrale. Este greu de detectat în condițiile dotărilor mai slabe de la nivelul laboratoarelor, dar efectele pot fi devastatoare. Poate umflarea organelor în copii, sindromul Kawasaki, să i se datoreze.

Poate această ipoteză să ajute la oprirea ravagiilor infecției asiatice și la îmbunătățirea tratamentelor. Agenții patogeni numiți mycoplasme au un potențial devastator asupra oamenilor și au fost identificați abia în secolul al XX-lea. M. Pneumoniae a fost analizată sistematic abia după 1961. Există teoria conform căreia masacrul numit clasic gripa spaniolă se datorează tot acestor germeni discreți ce invadează până și culturile din laboratoarele sofisticat dotate. Experții niponi au constatat că au fost mai multe valuri epidemice în țara asiatică după 1981, anii de vârf fiind 1984, 1988, 2006, 2010, 2011, 2012 și 2015.

Combinația virus – mycoplasmă poate să explice nenorocirea planetară din 2020, posibil o repetare a celei din 1918, termenul de gripă fiind dat atunci tuturor infecțiilor asemănătoare prin simptome. A început masiv tot prin martie, a cunoscut o descreștere în vară, dar a lovit devastator în lunile octombrie – noiembrie 1918, mișcările de populație favorizând răspândirea. Cu cât era concentrarea umană mai mare, cu atât se intensificau efectele maladiei. A urmat o descreștere până în februarie 1919, al treilea val fiind mai puțin mortal în urma unei imunizări colective. Epidemia a evoluat lent până în iulie 1921, germenii fiind duși atunci cu vapoarele cu viteză redusă.

Tiparul actual a fost asemănător. A început puternic în martie, au fost luate măsuri de distanțare socială pentru limitarea efectelor și impactul a fost mai redus în vară, dar sezonul concediilor a dus infecțiile peste tot și a apărut valul al doilea ce poate să se intensifice până în decembrie. Apoi vor fi atacate alte comunități începând din februarie, posibil ca luna martie 2021 să fie una foarte periculoasă pentru comunitățile din întreaga lume. Mycoplasma pneumoniae are încă un potențial patogen nebănuit și nu este de mirare că artritele sunt foarte răspândite la nivel național. Mycoplasmele sunt în toate și peste tot. Această ipoteză poate să ajute la limitarea sau chiar oprirea ravagiilor epidemiei COVID-19. 

Foto: Mycoplasma pneumoniae (© Rottem et al. / Wikimedia Commons)