Autor 2368 vizualizări


Ieri, 10 martie 2019, Consiliul Național Secuiesc (CNS) a organizat evenimentul intitulat Ziua Libertății Secuiești, folosindu-se de o întâmplare nefericită din istorie, în care habsburgii au executat cinci revoluționari pașoptiști secui care se opuneau regimului. Cu alte cuvinte, Ziua libertății secuilor nu are nicio legătură, din punct de vedere istoric cu România, și cu toate acestea, CNS insistă de câțiva ani ca pe parcursul ei să se desfășoare un marș pentru autonomia teritorială a ținutului secuiesc (sic!). 

În ciuda participării lui Izsak Balazs, preşedintele CNS, a lui Laszlo Tokes, președintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) şi a lui Jose Mari Etxebarria, reprezentant al Partidului Naţional Basc, din cunoscuta regiune spaniolă, la această ediție a manifestării, organizatorii nu au reușit reunirea a mai mult de 900 de persoane, față de cele peste 8.000 pe care le anunțaseră în zilele premergătoare acțiunii. De altfel, cu trecerea fiecărui an de când CNS a inventat acest marș pentru autonomie numărul participanților a fost din ce în ce mai scăzut, fapt ce nu demonstrează decât un singur lucru....acela că autonomia teritorială nu mai reprezintă pentru etnicul maghiar de rând nicio însemnătate, acesta fiind, probabil, ca și ceilalți români, mult mai interesat de dezvoltarea economică a județelor în care trăiesc. Și atunci de ce insistă CNS cu organizarea unui asemenea marș prin centrul municipiului Târgu Mureș, într-un oraș în care știm bine ce tensiuni au fost în trecut între români și maghiari. Poate pentru că trebuie să justifice, în fața mai-marilor din FIDESz, partidul ungar care îi finanțează activitatea, în ce acțiuni investește sumele de bani primite. Asta mai ales în condițiile în care biroul prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, a transmis că sprijină demonstrația pentru autonomie, după cum relatează agenția națională ungară de presă MTI, citată de Agerpres.

Sau poate pentru că realizarea efectivă a autonomiei ar aduce membrilor CNS rolul de viitor „Parlament” al ținutului secuiesc, cu toate avantajele și beneficiile aferente pentru actualii lideri ai organizației care nu dispune de personalitate juridică. Sau poate pentru că efectiv, cu prilejul acestui eveniment, organizațiile extremiste maghiare își găsesc locul pentru a-și promova nestingherite ideologiile care, pe alocuri, capătă valențe teroriste....precum scrisoarea redactată din închisoare de Beke Istvan, condamnat în 2018 pentru atentat contra unei colectivități ca urmare a încercării de detonare a unui dispozitiv exploziv improvizat cu prilejul Zilei Naționale a României (01.12.2015, Târgu Secuiesc) și citită de la tribuna manifestării, în care nu numai că acest personaj se disculpa pentru faptele respective, dar acuza autoritățile române că ar încerca să intimideze membrii minorității maghiare prin acțiunile în forță realizate asupra unor lideri ai minorității.

Numărul redus al participanților reprezintă dovada că politica de aducere în discuție a autonomiei secuiești și-a pierdut puterea de seducție și a devenit o retorică a trecutului, iar membrii minorității maghiare moderne și europene au nevoie de lucruri diferite, de care lideri precum cei actuali nu țin seama. Suntem convinși că realizarea unui sondaj de opinie în rândul etnicilor maghiari ar releva, fără doar și poate, că probleme mult mai stringente apasă fiecare maghiar din Harghita și Covasna...suntem convinși că un trai mai bun, creșterea puterii de cumpărare, un sistem de învățământ și unul medical mai performant reprezintă preocupările reale ale minorității, autonomia teritorială fiind, probabil, lăsată la final, la și altele... 

Indiferent cât convine sau nu acest lucru organizațiilor maghiare, se simte începerea unui suflu nou, în care populația maghiară invită pe scenă o nouă generaţie de lideri, care să militeze pentru linişte şi coeziune şi care să se despartă de Budapesta şi de naţionalism.

""