Moștenirea evreiască germană în muzică, istorie, teatru și artă într un proiect cultural educațional inedit pentru publicul larg din România și străinătate jpeg

Moștenirea evreiască germană în muzică, istorie, teatru și artă într-un proiect cultural-educațional inedit pentru publicul larg din România și străinătate

📁 Istorie recentă
Autor: Redacția
🗓️ 17 iunie 2021

Cea de a doua sesiune a proiectului internațional 1700 de ani de istorie și cultură evreo-germană (321-2021) s-a desfășurat în format hibrid, din studioul Laude-Reut și online către elevi, studenți, profesori și publicul larg din România, Israel și Germania, în 15 iunie 2021.

Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Ion Ioniță, senior editor Adevărul și redactor șef al revistei Historia, avându-i ca invitați pe doamna Maike Freytag, șefa secției de presă și protocol din Ambasada Germaniei în România, E.S. Ambasadorul Emil Hurezeanu, fost șef al misiunii diplomatice române în Berlin (2015-2021) și actualmente la Viena, domnul Remus Pricopie, rector și profesor universitar dr. la SNSPA, doamna Maia Morgenstern, actriță a scenei internaționale și director al Teatrului Evreiesc de Stat, domnul Adrian Cioroianu, profesor universitar, istoric și diplomat, domnul Daniel Jinga, dirijor al Orchestrei Metropolitane și director al Operei Naționale București, alături de Tova Ben Nun-Cherbis, președinte fondator al Fundației Magna cum Laude-Reut - Complexul Educațional Laude-Reut. 

1700 de ani de istorie și cultură evreo-germană – sesiunea 2, live din studioul Laude-Reut, 15 iunie 2021

Invitații au prezentat importanța și scopul acestei celebrări organizată de Guvernul Germaniei prin Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Germaniei la București și Asociația 1700 de ani de viață evreiască în Germania, la inițiativa cărora s-au aliat cu entuziasm Fundația Magna cum Laude-Reut, Complexul Educațional Laude-Reut și Fundația Reut în calitate de organizatori, sub patronajul Ministerului Culturii din România și cu sprijinul Ambasadei României în Germania, a Ambasadei Israelului în România, a Institutului Cultural Român, a Muzeului Național de Artă al României, Fundației M&V Schmidt, Teatrului Evreiesc de Stat, Orchestrei Metropolitane București, World Zionist Organization și Habonim Dror.

Foto 2 jpg jpeg

Ediția actuală a acoperit tematica muzicii klezmer, cu o înregistrare aparte realizată la Frankfurt de artista Dana Barak din Germania, care a prezentat subtilitățile acestui gen muzical, ale cărui interferențe cu tradiția românească sunt de asemenea puțin cunoscute. De exemplu, un cântec klezmer precum „Rumania Rumania”, a cărui linie melodică este inspirată de o horă românească, nu doar că a intrat în patrimoniul cultural al diasporei evreiești europene, dar a fost „adoptat” inclusiv de muzicieni evrei fără legături cu România, devenind celebru în interpretarea lui Aron Lebedeff, muzician evreu de origine ucraineană emigrat în SUA. (Puteți asculta aici interpretarea în idiș a lui Lebedeff, în care se aud cuvinte precum „mămăligă”, „pastramă”, „cârnați”, „castravete” și, desigur, „vain”.) În Germania, tradiția klezmer a influențat figuri de prim rang ale istoriei muzicii, ca Gustav Mahler.

Foto 3 jpg jpeg

Parte a acestui periplu emoționant prin 1700 ani de tradiție s-au aflat momentele istorice împărtășite de istoricul Adrian Cioroianu care, alături de actrița Maia Morgenstern și trupa Teatrului Evreiesc de Stat, împreună cu Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, au oferit o perspectivă inedită a moștenirii evreiești în istoria, muzica și teatrul german. 

Foto 4 jpg jpeg

Totodată, spectatorii l-au avut ghid pe ambasadorul Emil Hurezeanu pentru cele mai importante repere ale viețuirii evreilor în capitala germană, iar elevii Laude-Reut și-au afirmat poziția pentru toleranță și multiculturalitate, într-o înregistrare realizată de Digi24 pentru emisiunea Pașaport Diplomatic

Foto 5 jpg jpeg

Partenerii media ai proiectului sunt TVR, Historia, Adevărul, Radio România Actualități, Spotmedia și MediaUno

Sesiunile următoare vor avea loc în lunile octombrie și noiembrie. Publicul larg se poate înscrie pentru a participa trimițând un mesaj la adresa 1700ani@laude-reut.ro 

Proiectul se va încheia cu o carte martor lansată în cadrul unei recepții finale. Participanții pot transmite impresiile și mesajele personale pentru cartea martor, în limita a maximum 500 de cuvinte, la adresa 1700ani@laude-reut.ro