Morminte medievale găsite sub biserica din Feleacu

Săpăturile arheologice făcute în interiorul bisericii au scos la lumină 18 morminte. Potrivit arheologului Daniela Marcu, cea care conduce echipa care a făcut descoperirile, cel mai vechi mormânt datează din secolul al XIV-lea, de dinaintea ctitoriei bisericii.

„A fost ideea lui Alexandru Simon, de la Academie să săpăm aici. A trebui să ducem muncă de convingere cu stareţul mănăstirii de care ţine această biserică, pentru că e deranj mare să sapi în interior. Totuşi, a fost de acord“, spune Daniela Marcu. Au săpat, timp de aproape două săptămâni, doi arheologi şi şase studenţi la Arheologie. Munca lor nu a rămas fără rezultat:au descoperit 18 morminte medievale, unele datând de dinainte de ridicarea bisericii din Feleacu. „Cele mai vechi morminte sunt din jurul anului 1300.

Datare cu ajutorul monedelor

Practic, această biserică a fost ridicată pe un cimitir. Apoi au început să fie înmormântate aici notabilităţile comunităţii“, a declarat Daniela Marcu. Potrivit acesteia, descoperirea este importantă pentru atestarea existenţei comunităţii româneşti din Feleacu. „Pentru românii din Transilvania e o descoperire importantă“, mai spune istoricul.

Arheologii au datat mormintele cu ajutorul monedelor găsite în morminte. „Era un obicei, păstrat în unele zone ale României şi acum, de a îngropa morţii cu monede în palme. Acolo le-am şi găsit, pe piept, unde erau mâinile“, a precizat arheologul. Cele mai vechi monede găsite datează din secolul XIII, însă multe sunt din secolul XV, de când datează şi biserica (1488) Pe lângă oase şi monede, arheologii au mai găsit şi bucăţi de ceramică, din secolele XIV-XV. „Cel mai probabil, cei înmormîntaţi în interiorul bisericii erau preoţi şi persoane importante din comunitate. În Evul Mediu nu se înmormântau cu bijuterii, însă am descoperit că unul dintre morminte era protejat deasupra cu o platformă din cărămidă“, a mai spus arheologul.

Ea a precizat că din săpăturile de până acum nu au descoperit nimic care să lege această biserică de Ştefan cel Mare. Studenţii care au săpat în interiorul bisericii spun că a fost o experienţă deosebită pentru ei. „La bibliotecă nu înveţi la fel de multe ca pe teren“, este de părere Zoltan Katocs, student în anul II la Arheologie.

Istorie controversată

Biserica în stil gotic din Feleacu a fost atestată documentar în 1488, când a fost terminată contrucţia. Biserica Ortodoxă „Sf. Paraschiva”, o contrucţie din piatră, a fost ridicată pe locul uneia mai vechi (probabil din lemn). Unele lucrări istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la Vad şi unele elemente arhitecturale ale edificiului, implicarea lui Ştefan cel Mare în ridicarea lăcaşului şi deci, în a unei a doua episcopii ortodoxe în Ardeal. Istoricul Adrian Andrei Rusu consideră însă ipoteza ca nefondată.

„E o legendă, un mit local. Nu există dovezi directe că Ştefan cel Mare a ctitorit o biserică într-un loc care nu-i aparţinea lui, ci de domeniul oraşului Cluj, care aparţinea regelui Ungariei. Un voievod muntean nu putea face aşa ceva. Există numai o donaţie de carte religioasă a unui boier moldovean la Feleacu“, a declarat cercetătorul Adrian Rusu.

Biserica va fi transformată în muzeu

Săptămâna viitoare, arheologii vor săpa şi sub altarul bisericii din Feleacu. După încheierea acestei cercetări, pardosalea lăcaşului de cult va fi refăcută, iar biserica va fi transformată în muzeu, potrivit preotului Antonie Anghel, de la Mănăstirea Feleacu.