Autor 3832 vizualizări


Monumentul eroilor din comuna Stoina, județul Gorj se află situat în centrul comunei, în satul Stoina, chiar lângă clădirea Școlii Primare și cea a Poștei ce fusese odinioară sediul primăriei comunei.

Autor: Prof. Claudiu Stancu, liceul Tehnologic Stoina-Gorj. Articol primit la redacție în cadrul campaniei ”Monumentele Marelui Război”.

Monumentul a fost ridicat în anul 1936, în memoria eroilor căzuți în Războiul pentru întregirea neamului 1916-1919 cu sprijinul localnicilor, al primăriei și al membrilor Comitetului format la nivel local din învățător D. Hobeanu - directorul Școlii nr. 1 Stoina și participant la Primul Război Mondial, învățător Gh. M. Ionescu – director Școala Primară Păișani, preoții N. Popescu - Parohia Stoina și I. Nicolaescu – Parohia Păișani și primarii comunei Ion C. Constantinescu și C. Crăciunescu, fiind construit din ciment armat, având în centru efigia unui soldat, harta României Mare, iar deasupra vulturul regal.

Din păcate, slujitorii regimului comunist au doborât cu barosul și distrus statueta vulturului regal aflat deasupra monumentului dar au lăsat neatinsă harta României Mari. În momentul de față, monumentul se află într-o puternică stare de degradare, textul fiind distrus, mai ales în partea din spate, de umezeală și mucegai, necesitând o restaurare urgentă.


Mulțumesc pe această cale elevei mele Panache Roxana, pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.

- Fața monumentului amintește de luptele de la Mărășești și de cei căzuți acolo:

Sublocotenent Constantinescu Alexandru
Sergent Badea Nicolae
Sublocotenent Ștefănescu Ilie
Caporal Ștefănescu Dumitru
Caporal Șerbănescu Constantin
Caporal Diță Grigorie

Tot aici se află încastrată HARTA ROMÂNIEI ÎNTREGITE în urma Marii Unirii de la 1 decembrie 1918 realizată din marmură albă și următoarele texte:

SLAVĂ ȘI RECUNOȘTINȚĂ EROILOR CĂZUȚI ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI 1916-1919!

HOTARELE SUNT SFINTE DIN SCUMPA PATRIE ÎNTREGITĂ O UNGHIE SĂ NU LĂSAȚI!

CINSTIREA EROILOR IZVOR DE VITEJIE ESTE!

Pe latura nordică a monumentului stau săpate numele celor căzuți în luptele de la Mărăști:

1. Satul Stoina:

- caporal Ion Mihai
- Trâncă Dumitru
- Bârdăcel Teodor
- Păun Nicolae
- Ion Manea
- Radu Constantin
- Călina Gheorghe
- Rădoi I.
- Rusu Gheorghe
- Uța Petre
- Mihai Dumitru
- Armeanu Petre
- Drăgoi Dumitru
- Drăgoi Constantin
- Radu Nicolae
- Mitran Marin
- Preda Ion
- Pătru Constantin
- Deaconescu Constantin
- Dinca Vasile

2. Satul Ulăreasa:

- Ivănescu G. Constantin
- Ivănescu Dumitru
- Ancuța Constantin
- Stancu Ion
- Ilina Dumitru
- Bârdăcel Nicolae

3.Satul Valea lui Stan

- Mihai Petre
- Marinoiu Constantin
- Dobre Constantin
- Drăghici Ion

4.satul Ciorari:

- Pieptan Dumitru
- Cârlogea Ilie
- Lupu Gregorian
- Șoldea Mihai
- Gherghina Ion
- Trășculeasa Ion
- Bondoc Ion
- Abagiu Petre
- Radu Dumitru
- Ioana Ilie
- Mirescu Ion
- Cismaru Ion
- Mirescu Gheorghe
- Tomescu Constantun
- Gogelea Constantin
- Barbu Ion
- Radu Constantin

Latura sudică cuprinde numele soldaților căzuți în luptele de la Oituz:

1. Satul Păișani:

- Istrate Ion – caporal
- Mihai B. Ion
- Grozavu Mihai
- Șerban Ion
- Tufan Dumitru
- Tufan Ion
- Roman Petre
- Gâdei Dumitru
- Tufan Ioan
- Mihăescu Mihai
- Ghiozdan Ion
- Gâdei Ion
- Chiră Ion
- Părpală Dumitru
- Florica Ion
- Crețu Marin
- Călina Ion
- Popescu Dumitru
- Fota Toma
- Stancu Toma
- Cole Ion
- Dumitru Ion
- Ioan D. Ioan
- Stancu Dumitru
- Stancu Constantin
- Dinu Ion
- Ghiță Ion
- Irimia Ion
- Fota Constantin
- Fota Constantin
- Șerban Dumitru
- Șerban Vasile
- Armencescu Ion
- Doană Dumitru
- Doană Ion
- Gheorghe Ilie
- Gruia Dumitru
- Vlăduțu Dumitru
- Pandia Gheorghe
- Fota Ion
- Vlăduțu Ilie

2. Satul Brătești:

- Șoldea Dumitru
- Stancu Constantin
- Tinca Vasile
- Bondoc Mihai
- Rădoi Ion
- Preduț Marin
- Băzăvan Vasile
- Părmac Grigorie
- Popescu Dumitru

Latura din spate cuprinde numele membrilor în comitetul pentru ridicarea monumentului și o lista a soldaților căzuți în luptele de la Jiu, textul fiind în mare parte distrus de timp și de intemperii:

- Comitetul comunal pentru ridicarea monumentului închinat eroilor din comuna Stoina căzuți în răsboiul pentru întregirea neamului 1916-1919 anul 1936:
- Ion G. Ivănescu - învățător
- Dumitru Hobeanu – învățător și veteran al Primului Război Mondial
- Gheorghe M. Ionescu - învățător
- Pr. N. Popescu- Parohia Stoina
- Pr . I. Nicolaescu – Parohia Păișani
- Eustațiu C. Mihăescu – epitrop
- Ion C. Constantinescu – primarul comunei Stoina
- C. Crăciunescu – fost primar al comunei Stoina

Listă cu soldații căzuți în luptele de la Jiu:

- Mărgineanu .. ?
- Ciontu C
- Cămărgescu ..?
- Doană ...?
- Vlăduțu Vasile
- Crețu Ion
- Niță Constantin
- Druțu Ion
- Călina Ion
- Stancu Constantin
- Niță Nicolae
- Zidaru Nicu
- Doană Ilie
- Cole Ilie
- Enache Ion

Pe lângă aceștia trebuie amintiți și eroii căzuți pe câmpul de luptă în Moldova, Sălătruc-Argeș sau Dobrogea, din satele Toiaga, Ulmet și Mielușei : Chiosa Constantin, Dumitru Stan, Ion Roșianu, Ion Nicola, Ștefan Stănică, Gh. Suliman, Ilie Vlăduț, Grigore Mihart, Ion Ciontu, Moldoveanu Petre, Popescu Lucan, Dudeanu Ilie, Dudeanu Nicolae, Enache Nicolae, Staicu Dumitru, Ghiță Dumitru, Abagiu Dumitru, Miertoiu Constantin, Manda Gh, Pătru Ion, Mândriceanu Constantin, Ilie Bârdăcel, Sandu Ion, Firu Dumitru, Bârdăcel Petre, Ciontu Jean, Rada Ion, Dumitra Ion, Filip Nicolae, Doană Nicolae, Bercea Grigore, Enache Ilie, Popescu Marin, Enache Jean, Gh. Istrate, Abagiu I. Nicolae, Călina I. Petre, Morcov Ilie, Popescu Nicolae, Ștefan Ion, Rucsandra Ilie, Băluță Ion, Ion Spânu, Dumitru Nicola, Militaru Dumitru, Ion Dumitra, Ivănescu Constantin.

Comuna Stoina este situată în partea de sud-est a județului Gorj, pe valea râului Amaradia, în Podișul Getic-Platforma Oltețului, la 70 km distanță de reședința județului Tg. Jiu și 45 km distanță de orașul Craiova, fiind traversată de D.N 66 B și având coordonatele geografice 44° 40' 0" Nord - 23° 38' 0" Est. Suprafața sa este de 4.183 ha, iar populația comunei număra conform recensământului din anul 2011, 2376 locuitori și 1300 gospodării, în scădere față de anul 2002 când se înregistrau 2822 locuitori Se învecinează la nord-est cu comuna Stejari, la est și sud cu comuna Crușeț, la sud-vest cu comuna Turburea și la nord-vest cu comuna Căpreni. Amintit pentru prima data ca sat în Catagrafia Obștească de la 1818-1819, devine comună prin Legea administrativă din 31 martie 1864, făcând parte administrativ-teritorial din Plasa Amaradia a județului Dolj, compusă din satele Stoina, Stoinița, Ciorari, Păișani, Plopu,Runcu, Ulăreasa, Urda, Valea lui Stan, Vlașca. Din 1965, va face parte din județul Gorj fiind formată din satele:

- satul Păișani (1640)- fosta reședință a comunei
- satul Stoina (1790) – reședință actuala a comunei.
- satul Ciorari (1708)
- satul Toiaga (1583)
- satul Ulmet (1667)
- satul Mielușei (1623)
- satul Stoinita (1797)
- cătunele: Runcu, Ulăreasa, Urda de Sus.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul STOINA provine din limba slavă, stoite însemnând STATORNIC, asta probabil și datorită vechimii locuitorilor acestor meleaguri, pe teritoriul comunei descoperindu-se ruinele a două cetăți geto-dacice situate pe dealurile ce înconjoară satele Păișani și Toiaga. De asemenea, puțini știu că pe teritoriul comunei Stoina s-a descoperit întâmplător, în anul 1927, scheletul unui mamut Mastodon Arvenensis, strămoș al elefantului, schelet scos la lumină de marele antropolg C.S Ncolăescu-Plopșor și expus în momentul de față la Muzeul de Științe ale Naturii Craiova. Monumentele istorice de pe teritoriul comunei sunt :

- BISERICA SF ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA- PĂIȘANI (1810)- ctitorie a boierului Cornea Brăiloiu și a pitarului Ene Pană din Craiova.
- BISERICA SF MARE MUCENIC GHEORGHE – CIORARI (1824)-ctitorie a pitarului Ene Pană și a familiei din Craiova.
- CRUCEA DE MĂRTURIE ȘI HOTAR - ULMET (1783), ridicată pentru pomenirea celor adormiți dintre creștinii satelor Ulmet, Toiaga și Mielușei.
- MONUMENTUL EROILOR (Perioada interbelică) - aflat în centrul comunei, ridicat în amintirea celor căzuți în Primul Război Mondial .
- RUINELE CETATILOR GETO-DACICE PĂIȘANI SI TOIAGA- (Sec IV-III î. HR).
  PIOS OMAGIU EROILOR COMUNEI STOINA CĂZUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ PENTRU REÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC!

Prof. Claudiu Stancu

Liceul Tehnologic Stoina-Gorj

Să nu ne uităm EROII! Vă rugăm să fotografiați monumentele dedicate Eroilor din Primul Război Mondial din localitatea Dvs., a părinților sau a bunicilor Dvs. și să ne trimiteți fotografiile însoțite de numele localități în care se afla monumentul (dar și alte date despre monument, dacă dispuneți de ele), iar noi vom publica fotografiile pe site-ul www.historia.ro cu semnătura dumneavoastră. Adresa la care puteți trimite fotografiile este: [email protected] 

Campania ”Monumentele Marelui Război” este realizată de Redacția revistei „Historia” în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității din București. Coordonatori: Ciprian Stoleru (redactor la revista Historia) și Marius Diaconescu (conferențiar universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București).