Autor 6031 vizualizări


O analiză CT (tomografie computerizată) a mumiei faraonului egiptean Seqenenre Taa al II-lea a dezvăluit noi răni faciale suferite de faraon, pe care îmbălsămătorii au încercat să le ascundă. Această analiză arată că faraonul ar fi murit pe câmpul de luptă, probabil executat, copleșit de numărul mare al atacatorilor înarmați cu pumnale, topoare și sulițe.

Faraonul avea o uriașă tăietură pe frunte, tăieturi în jurul ochilor și obrajilor, precum și o rană produsă prin înjunghiere la baza craniului, vârful armei folosite ajungând până la creier. Atacatorii, se pare, au reușit să-l înconjoare pe faraonul înfrânt și loviturile au venit asupra sa din toate părțile, conform studiului efectuat pe mumie.

„Acest lucru sugerează faptul că faraonul Seqenenre se afla chiar în prima linie, alături de soldații săi”, a declarat coordonatoarea acestui studiu, Sahar Saleem, profesoară de radiologie la Universitatea din Cairo.

Rămășițele faraonului Seqenenre Taa al II-lea nu s-au păstrat în bune condiții - numeroase oase sunt separate din articulații, iar capul este detașat de restul corpului. Deși mumia lui a fost descoperită încă din 1886, până acum nu s-a știut care a fost soarta acestui faraon.

Arheologii din secolul al XIX-lea care au descoperit mumia au observat că un miros pestilențial care se degaja din mumie, atunci când au început să-i scoată bandajele. Acest miros este un indiciu că procesul de îmbălsămare a fost făcut probabil în grabă, chiar pe câmpul de luptă. Arheologii au observat leziunile produse asupra craniului și au speculat că faraonul a murit în luptă sau că ar fi fost victima unui asasinat politic. 

Analiza CT arată că faraonul avea o tăietură de șapte centimetri lungime în zona frunții, care a fost produsă de lovitura unei săbii sau a unui topor venită de deasupra sa. Această rană ar fi putut fi cauza morții. O altă lovitură potențial fatală a fost aplicată peste ochiul drept al faraonului. Mai multe lovituri din zona nasului, a ochiului drept și a obrazului drept au fost aplicate cu mânerul unor topoare sau cu alte obiecte contondente, dar neascuțite. 

Faraonul a primit și o lovitură de sabie sau de topor din față, asupra părții stângi a chipului. Din stânga, o altă armă, probabil o suliță, a fost folosită pentru a-i penetra baza craniului, lăsând în urmă o leziune de 3,5 centimetri. Mâinile mumiei erau încleștate, dar nu au fost identificate leziuni defensive pe antebrațe, ceea ce i-a făcut pe cercetători creadă că faraonul ar fi avut mâinile legate când a murit. Probabil că a fost capturat pe câmpul de luptă și apoi executat de mai mulți atacatori.

Sfârșitul dinastiei a XVII-a 

Seqenenre Taa al II-lea, numit de unele surse și Seqenenre Tao al II-lea, penultimul faraon al dinastiei a XVII-a, a fost conducătorul Egiptului de Sud între anii 1558 î.Hr și 1553 î.Hr., perioadă în care Nordul Egiptului era ocupat de hicsoși, populație care provenea, probabil, din zona Levantului. Sudul Egiptului era obligat să plătească tribut hicsoșilor. 

Conform surselor egiptene, Seqenenre Taa al II-lea s-a ridicat împotriva hicsoșilor după ce a primit o plângere de la regele acestora, care pretindea că este deranjat de zgomotul pe care îl făceau hipopotamii dintr-un iaz sacru de la Theba. Regele hicsoșilor locuia însă la peste 600 de kilometri distanță de Theba. Pe baza acestui pretext, regele hicsoșilor i-a insultat grav pe egipteni, cerând distrugerea iazului sacru.

În lupta împotriva hicsoșilor, au murit atât Seqenenre Taa al II-lea, cât și și fiul său cel mare și succesorul direct, Kamose. Această luptă a marcat sfârșitul celei de-a XVII-a dinastii egiptene. Un alt fiu al lui Seqenenre Taa al II-lea, Amosis I sau Ahmose I, a fost întemeietorul al dinastiei a XVIII-a. La fel ca tată său, și Amosis I s-a răsculat împotriva hicsoșilor, dar cu mai mult succes. El a reușit să cucerească Delta Nilului și să-i alunge pe hicsoși din Egipt, restabilind dominația Tebei asupra întregului teritoriu al țării. 

A XVIII-a Dinastie a fost cea mai mai faimoasă din istoria Egiptului Antic. În această perioadă, statul egiptean a atins apogeul teritorial, politic, economic și cultural. Din această dinastie au făcut parte faraoni faimoși, precum Tuthmes al III-lea, Amenhotep al III-lea (Akhenaton), Tutankhamon, Amenhotep al IV-lea sau regina Hatshepsut. 

Foto sus: Facebook / Ministry of Tourism and Antiquities وزارة السياحة والآثار