Autor 5646 vizualizări


Istoria Tomisului se dovedeşte, încă o dată, prea puţin importantă chiar şi pentru cei care şi-au ales profesiunea de a o cerceta. În apropiere de municipiul Constanţa, în localitatea Lazu, au fost identificate opt situri arheologice, unele datând din secolul IV î.Hr. Proprietarul terenului a apelat la arheologii Muzeului din Mangalia pentru a efectua cercetarea terenului în vederea descărcării acestuia de sarcină arheologică (pentru a putea construi). Munca acestora este, însă, contestată de alţi arheologi care îi acuză că au făcut săpături superficiale, relatează adevarul.ro. 

Cercetarea arheologică a unui teren se încheie prin întocmirea unui raport de cercetare care trebuie aprobat de către Comisia Naţională de Arheologie (CNA), un for care se întruneşte la Bucureşti şi rareori verifică realitatea din teren. După aprobarea CNA, proprietarul terenului primeşte certificat de descărcare arheologică din partea Direcţiei Judeţene de Cultură şi se poate apuca de construit. 

După ce tot anul trecut au săpat acolo, arheologii din Mangalia au depus în luna decembrie ultimul raport de cercetare, pentru situl 1, la Comisia Naţională de Arheologie. A fost momentul când treaba lor era, teoretic încheiată. Doar că, pe la mijlocul lunii ianuarie 2020, mai mulţi arheologi din Constanţa au vizitat zona şi au descoperit că ceea ce au făcut colegii lor era o muncă superficială, „un masacru”. Aşa că au făcut o sesizare la CNA, iar la mijlocul lunii februarie se va discuta această problemă. 

„Acolo este un masacru” 

Problemele cele mai mari au fost identificate de arheologi la situl 1, cel mai recent săpat şi a cărui certificat de descărcare arheologică nu a fost emis încă. „Situl 1 este un sit foarte spectaculos. Este vorba despre o necropolă din perioada elenistică, o perioadă când sciţii au fost înmormântaţi acolo. O parte din mormintele de acolo sunt cu inventare specifice acestor populaţii (sec. IV-II Î.Hr.). Sunt inventare destul de bogate cu amfore greceşti, vârfuri de săgeţi, arme şi altele.. Suntem înainte de epoca romană. Perioada grecilor care au locuit la Tomis”, explică Constantin Băjenaru, unul dintre cei care a sesizat CNA. 

Ce a văzut la faţa locului, i-a lăsat un gust amar, spune arheologul. Morminte, şanţuri de delimitare, gropi, structuri de zidărie care au fost investigate sub standardele meseriei de arheolog. Se observă, se arată în plângerea către CNA, pereţi de gropi necurăţaţi, adâncire superficială, fără atingerea fundului gropii, multe schelete lăsate în sit (fără golirea integrală a camerelor funerare), o locuinţă cu ziduri din piatră abandonată la o fază incipientă a cercetării, material arheologic abandonat în grămezi pe malul săpăturii. 

„Acolo avem de-a face cu malpraxis. Oamenii care au săpat nu au ştiut cum să sape, sau dacă ştiau cum să sape, nu au săpat integral. Este o cercetare superficială, un cuvânt blând. Acolo este un masacru din punct de vedere al meseriei de arheolog. Acolo nu s-a săpat nici 50-60% din potenţialul acelui sit. Şi asta le-am demonstrat-o în teren arătându-le complexe care sunt abandonate şi nesăpate”, mai spune Băjenaru. 

„Le-am acoperit cu o folie” 

Lucian Nichita, şeful Direcţiei de Cultură Mangalia, instituţia care s-a ocupat de cercetările arheologice din localitatea Lazu, a declarat pentru „Adevărul” că „oasele au fost acoperite că a venit vremea ploioasă, urmând ca în momentul în care se putea reintra pe teren să fie strânse”. În ceea ce priveşte complexul arheologic nesăpat integral, Nichita susţine că a fost săpat până la bază şi analizat. 

Deşi aceste lucrări par nefinalizate, în luna decembrie, arheologii de la Mangalia depun la CNA raportul de cercetare pe situl 1. „Din punct de vedere ştiinţific lucrările au fost finalizate, nu puteau să apară elemente noi. Osemintele au fost cercetate, apar în proiectul de cercetare doar că nu au putut fi strânse din cauza noroiului”. De asemenea, Lucian Nichita spune că pe acel teren se va putea construi doar sub supravegherea unui arheolog deoarece are obligaţia de a încheia un contract de supraveghere arheologică. 

Mihai Ionescu, responsabilul săpăturilor arheologice de acolo, spune că „am fost obligaţi să plecăm din cauza condiţiilor meteo din decembrie. Înainte de a pleca de acolo le-am acoperit (osemintele n. red.) cu folie, dar folia a fost luată de vânt, iar oasele au fost spălate, dar nu au fost afectate. Acum pe 20 (ianuarie n.red.) le-am strâns pe complexe şi urmează să facem analiza antropologică.” Cât despre restul acuzaţiilor, Ionescu le consideră răutăţi din partea colegilor, el fiind convins că săpăturile s-au efectuat cum trebuie.

Conform specialiştilor, procedura standard în cazul descoperirii osemintelor era: documentare foto şi desen, curăţare,apoi punerea oaselor într-un pachet cu etichetă. La fel se face cu orice material descoperit. După aceea, se duc la muzeul de care aparţine zona respectivă. Acolo oasele se studiază de către un antropolog, iar materialul arheologic se trimite la restaurare.