Autor 3640 vizualizări


Anul 1919 a fost un an dificil pentru România. Dacă la Paris, autoritățile române duceau un adevărat „război diplomatic” cu aliații pentru a i se recunoaște României drepturile pentru care intrase în război în 1916, la granița de Vest, trupele maghiare au atacat armata română.

După eşuarea tratativelor dintre aliaţi şi guvernul Bela Kun, armata maghiară a atacat violent trupele române în munţii Apuseni în noaptea de 15-16 aprilie 1919, acţiune urmată aproape imediat de contraofensiva armatei române. În faţa celor aproximativ aproximativ 60.000 de soldaţi maghiari se găseau 6 divizii româneşti de infanterie şi 3 brigăzi de cavalerie, în total circa 64.000 de ostaşi. În doar cinci zile de operaţiuni, armata română a pus stăpânire pe marile centre Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta. Linia frontului se întindea la nord până la Tisa, iar spre sud până la Mureş. Campania armatei române avea să continuie în vara anului 1919 prin ocuparea Budapestei.

Cine conducea delagația României la negocierile de la Paris? Ce obiectiv avea România la negocierile de Pace? Atacul armatei maghiare a fost unul coordonat cu bolșevicii lui Lenin? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde Florin Cristescu, profesor de istorie, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ciprian Stoleru, şi transmisă de adevarul.ro

""