Autor 5401 vizualizări


Prin Tratatul de Pace de la Bucureşti din 7 mai 1918, România pierdea 10% din populaţie, Dobrogea cu 20.045 km², alţii 7.000 km² din zona carpatică fiind cedaţi Austro-Ungariei. Însă pierderea cea mai importantă era cea economică.

Alături de cesiunile teritoriale, cele mai grele şi umilitoare condiţii ale Păcii erau cele economice. Statul român trebuia să cedeze cele mai importante resurse ale sale, cheia economică a prosperităţii statului – petrolul şi cerealele. 

Cedarea acestora însemna, de fapt, pierderea independenţei economice, iar prezenţa trupelor de ocupaţie însemna că de facto nici independenţa politică nu prea mai funcţiona. România devenea o construcţie statală nerelevantă, un stat satelit, o colonie a Germaniei şi a Austro-Ungariei.

De ce au impus Puterile Centrale condiţii umilitoare României? Cum s-a întors soarta războiului? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, va răspunde istoricul militar Manuel Stănescu într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ciprian Stoleru şi transmisă de adevarul.ro.

Foto (sus): Hartă din „Atlasul Pământului românesc de-a lungul vremilor” de N.P. Comnenul, 1920: România la Tratatul de la Bucureşti (cu albastru); la sud-vest de linia roşie, zona ocupată de Puterile Centrale.