Lacul Amara, zămislit dintr-un vechi curs al Ialomiţei
Conform unei lucrări de specialitate, elaborată de un cadru didactic al şcolii din Amara, lacul eponim s-a format pe un vechi curs al râului Ialomiţa, numit Crivaia. Caracteristicile sale unice i-au conferit localităţii rangul de staţiune balneară de interes naţional.
În 1887 lacul avea o concentraţie de săruri de 89, 5 g la litru
Suprafaţa lacului s-a mărit de patru ori din 1938 până în prezent (ajungând la 168 ha), conform statisticilor prezentate de Dorina Sandu în monografia localităţii Amara. Depresiunea s-a umplut treptat cu apa provenită din precipitaţii şi din aportul subteran. Se adaugă, de asemenea, şi factorii antropici:în anii 1970, la hotărârea autorităţilor de atunci, a fost construit un canal pentru evacuarea apei în exces. Se evita astfel inundarea terenurilor din apropiere. Această măsură a avut, din nefericire, efecte negative asupra chimismului apei. Astăzi, cu greu, şi în urma unor intervenţii antropice, concentraţia de săruri se menţine în jurul valorii de 11g/l.
Cronologic, calităţile curative ale apelor lacului au fost cunoscute chiar înaintea localităţii
Prima atestare documentară a lacurilor Amara şi Fundata o găsim într-un document emis în data de 8 august 1847. Doctorul judeţului Ialomiţa, Desborn Ştefanovici, cere conducătorilor regiunii să facă demersuri pentru popularizarea apelor minerale ale lacurilor aflate nu departe de Slobozia. Citez: Cele două bălţi sunt în putere a dobândi pătimaşi de boli precum sunt carpetice şi toracice, chiar şi reumatismale.
Boierul Dumitru Seceleanu, artizanul înfiinţării staţiunii balneare Amara
Iniţial o staţiune cunoscută pe plan local, Amara devine la sfârşitul secolului al XIX-lea din ce în ce mai populară. La începutul secolului XX era vizitată de mii de oameni veniţi să-şi curme suferinţele, inclusiv de la Capitală. Moşierul Dumitru Seceleanu, originar din părţile Buzăului, valorifică la maximum potenţialul apelor lacurilor de la Amara, fiind marcat de o experienţă personală:conform memoriilor sale, în anul 1910 a reuşit să se vindece de o paralizie la mâna dreaptă după un tratament cu împachetări cu nămol sapropelic de la Amara. Din iniţiativa sa, se construiesc primele instalaţii balneare iar,
(Georgeta Penelea Filitti, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, în 2004). În anul 1919 este ales senator de Ialomiţa.
Atmosfera anilor interbelici la Amara
La început, amenajările erau rudimentare şi empirice:în căzi de lemn se punea nămol şi deasupra se turna apă încălzită. Stabilimentele de tratament funcţionau în barăci.
Continuarea pe
