Autor 664 vizualizări


Lidia Iovan este nemulţumită că în casa-monument dedicată deportaţilor sunt depozitaţi cartofi şi mese. Casele istorice de la Pădurea Verde, care ar trebui să le arate turiştilor specificul locuinţelor din trecut, au ajuns ruine.

Lidia Iovan, una dintre fostele deportate în Bărăgan, a ajuns să nu poată trece prin dreptul casei deportaţilor de la Muzeul Satului fără să nu lăcrimeze.

Femeia se întristează pentru că îşi aduce aminte de momentele cumplite trăite departe de casă, în Bărăgan, dar şi pentru că imobilul a devenit o ruină. Casa a fost construită în 2001, de Asociaţia Deportaţilor din Bărăgan, iar apoi donată Muzeului Satului.

Ea a fost ridicată cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la marea deportare. Locuinţa a fost mobilată, dar după nouă ani, locul paharelor de cristal şi al cărţilor de rugăciuni vechi de sute de ani a fost luat de saci de cartofi.

Casă din BCA

„Au scos toate obiectele ca să facă depozit. E strigător la cer. O casă istorică a ajuns depozit. Asta vor domnii de la muzeu ca să vadă turiştii? Cu asta să ne mândrim noi?”, se întreabă Lidia Iovan, una dintre fostele deportate din Bărăgan.

Directorul muzeului, Andrei Milin, susţine că locuinţa istorică reclamată nu este altceva decât o casă din BCA cu o uşă de cămin. Referitor la cartofi, Milin a spus:„Dacă acolo sunt depozitaţi cartofi, eu îi mănânc cu tot cu sac”. Cum muzeul se află în subordinea Consiliului Judeţean Timiş (CJT), cel care a pus capăt conflictului a fost preşedintele instituţiei.

„Sunt mari probleme de organizare acolo. Neimplicarea de acolo este o mare nemulţumire. Directorul va pleca”, a spus preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc.