Autor 1258 vizualizări


Istoricul Lucian Boia a fost prezent în studioul Adevărul Live, alături de Ion M. Ioniţă şi Ciprian Plăiaşu, jurnalişti de la Historia, şi de Elena Dumitru, de la Adevărul. Joi, pe 24 aprilie, va fi lansat noul volum al lui Lucian Boia „Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări“, la Librăria Humanitas Cişmigiu (de la ora 19.00). La eveniment, alături de autor, va vorbi şi Gabriel Liiceanu.

Lucian Boia spune despre acest volum, publicat de Editura Humanitas:„Se împlinesc o sută de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. Puţine episoade ale istoriei rămân atât de adânc ancorate în memoria colectivă. Perfect explicabil:este evenimentul fondator al lumii în care trăim. Multă vreme văzut strict în termeni conflictuali (dreptatea noastră, vinovăţia altora), Primul Război Mondial îşi caută acum o elaborare deschisă şi liberă de prejudecăţi, susceptibilă de a fi împărtăşită de toate părţile cândva în conflict. Ceea ce propun acum se înscrie în acest curent de reelaborare istoriografică. Nu este o istorie «completă», ci un comentariu:o suită de interpretări, în jurul unor probleme-cheie.“

 

Cele mai importante declaraţii:

 

Lucian Boia:„Sunt istoric, iar istoricii au o competentă relativă în interpretarea trecutului. Nu reuşim nici trecutul sa-l interpretăm până la capăt, dar când ajungem la viitor, ce să spunem despre viitor? Despre viitor se spun prostii, în general, pentru că nimeni nu îl cunoaşte. Viitorul nu există. Atunci cand va exista, nu va mai fi viitor, va fi prezent si va deveni foarte repede trecut. N-am nici cea mai mică idee cu privire la viitor. Sunt scenarii pe care le construim. Probabil că niciun scnariu nu se va adeveri în totalitate. Nu stiu ce va ieşi din criza ucraineană. Îmi închipui că nu va ieşi un al treilea război mondial, totuşi.“

S-ar fi putut evita Primul Război Mondial? 

Lucian Boia: „Istoria este una singură şi nu cunoaştem altă istorie decât cea care curpinde primul război mondial, cu toate consecinţele sale. Pe de altă parte, cred că ar fi putut să fie evitat. Nu a fost şi, până la urmă, acesta e lucrul important, dramatic şi chiar tragic pentru Europa şi pentru lume, în general. Forţele care erau în acţiune atunci mergeau în toate direcţiile. Putea să iasă orice din combinarea lor. Sigur că a ieşit războiul. Dar sunt şi multe tendinţe care merg spre pace, spre colaborare. Lumea deja devenise mai mică, mai unitară, oamenii se cunoşteau tot mai bine;şi economiile se aflau în strânsă interpdenendenţă, si mişcarea culturală, sportivă şi aşa mai departe. Exemple sunt nenumărate. Cred că pacea avea nu mai puţine şanse decât războiul. 

Lucian Boia: „Cred că e şi o doză de îmtâmplare, de alunecare nu neapărat voită pe panta aceasta a conflictului, şi o doză de orbire. Nimeni n-a vrut aşa ceva. A existat si iluzia unui răbzoi scurt, necesar pentru descătuşarea energiilor, care va rezolva lucrurile şi va aşeza lumea într-un echilibru mai bun. E încă o dovadă că nu reuşim să controlăm istoria. A fost un război altfel decât celelalte, care a însemnat pentru Europa începutul declinului.“

Ion M. Ioniţă:„Cred că viitorul e rezultatul unor scenarii pe care le facem. Cei care au condus destinele europene în 1914 au avut alte percepţii şi s-a ajuns într-o catastrofă. Dacă facem o retrospectivă, vedem că o întreagă familie a Ţarului Nicolae al II-lea dispare, dinastia habsburgică piere, otomanii pierd. Singura care rezistă este monarhia britanică. În România se vorbeşte foarte puţin despre asta. Sunt 100 de ani de la inceputul Primului Război Mondial, dintre care 75 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial şi 25 de ani de la căderea comunismului. Ceea ce se întâmplă în Ucraina are nişte cauze care vin din trecut, sunt nişte conflicte care evoluează. Să sperăm că va nu începe un nou război mondial, însă conflictul nu se va rezolva. În Ucraina, lucrurile tind să meargă spre evoluţii neprevăzute – se rupe statul ucrainean, nu se rupe, devine o federaţie controlată de Rusia, vine Rusia din nou la gurile Dunării, aşa cum şi-a dorit-o. Avem de-a face cu nişte viziuni ale unor state mari care nu se schimbă de la o guvernare la alta. Rusia a avut această viziune de a ieşi la mările calde. Ieşirile lor în oceanul planetar sunt destul de dificile. Dacă ar ieşi în Mediterană, ar fi extraordinar.“

Rusia a pierdut enorm în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice, aşa încât ei acum încearcă să recupereze, să refacă imperiul rus. E un joc periculos pentru întreaga lume. 

Lucian Boia, istoric

Ciprian Plăiaşu:„Teama imperiilor de a reacţiona unul faţă de celălalt a dus la acest conflict.“

Lucian Boia:„Mai ales în Germania a existat această temere. Germania a apărut ca agresoare. Dacă nu încerci să analizezi ceva mai profund, imrpesia e că Germania e vinovată fiindcă a susţinut Austro-Ungaria şi a atacat Franţa şi Belgia. Există o vinovăţie împărtăşită şi o inconştienţă împărtăşită. Germania era o ţară extraordinar de puternică în 1914, mult mai puternică decât oricare altă ţară, mai puţin Statele Unite. Germania, înainte de a pierde războiul, a câştigat pe frontul de est, prin înfrângerea Rusiei şi prin ocuparea imperiului rus, a Ucrainei, a Ţărilor Baltice, a Bielorusiei. Era în principiu o problemă de aprovizionare pentru Germania. Or, acum aveau la dispoziţie toate resursele, din păcate nu s-au putut bucura de ele prea mult timp. 

Lucian Boia: „Rusia a pierdut enorm în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice, aşa încât ei acum încearcă să recupereze, să refacă imperiul rus. E un joc periculos pentru întreaga lume.“

Lucian Boia:Germania a avut tot interesul ca bolşevicii să pună mâna pe putere, acesta a fost şi preţul păcii. Fără o Rusie care nu ar fi intrat în război, nu am fi avut revoluţia bolşevică. Iar fără revoluţia bolşevică, nu am fi avut nazismul şi comunismul, am fi avut o cu totul altă istorie. Nazismul este urmarea incontestabilă a Primului Război Mondial. În Rusia, bolşevicii au profitat că structurile imperiale nu au rezistat la şocurile războiului. 

Lucian Boia:Contradicţiile erau puternice, exista o stare de neîncredere a unora faţă de ceilalţi, nu se ştia foarte bine care e formula cea mai bună de organizare europeană, era confruntarea între imperiile multinaţionale şi statele-naţiuni. A fost o alunecare spre război care ne scapă în micile ei cauze şi în facotrii de tot fleul care au provocat începerea războiului. S-ar fi putut să nu se ajungă aici. S-au făcut paşi într-o anumită stare de inconştienţă, urmaţi de alţi paşi. Rusia abia aştepta să înceapă un conflict. Când austro-ungaria declara război, Rusia decreta mobilizarea armatei. Ea privea ţintă, de două decenii, spre Balcani, spre Constantinopol. În cazul prăbuşirii habsburgice, i s-ar fi deschis calea către Europa centrală. 

Lucian Boia:Dacă n-ar fi fost atentatul de la Sarajevo, poate că războiul ar fi izbucnit mai târziu, nu în 1914, sau n-ar mai fi izbucnit. Vara lui 1914 părea liniştită. Sunt multţi care constată în iunie 1914 că aveam un moment de linişte, iar la câteva zile se întâmpla atentatul de la Sarajevo. 

Lucian Boia:Austro-Ungaria nu e o închisoare a popoarelor, cum s-a spus altădată despre Rusia. Ungaria s-a încăpăţănat în ideea de stat naţional unitar. În partea austriacă, provinciile aveau un grad ridicat de autonomie, ceea ce nu se întâmplă în Ungaria. În Ungaria este trauma Trianonului. In contextul ideologiei naţionale, Transilvania a revenit României. Dar trebuie să înţelegem şi trauma pe care au suferit-o ceilalţi. (...) Francezii şi germanii au reuşit să scoată manuale comune de istorie, cu foarte puţine puncte de vedere diferite. La cauzele Primului Război Mondial, au ajuns la un consens. Noi suntem încă departe. 

Ion Ioniţă:Să nu uităm factorul revoluţiilor bolşevice care influneţează chiar şi unirea Transilvaniei cu România, fiindcă Ungaria cade sub influenţa bolşevicilor. 

Lucian Boia:E greu să cântărim responsabilităţile statelor în Primul Război Mondial. Mecanismul declanşator implică responsabilitatea tuturor. Vinovăţia înseamnă o doză foarte mare de inconştienţă. 

Lucian Boia:„România a intrat în război nepregătită. De la bun început acceptând să lupte pe două fronturi. Românii nu s-au temut să lupte pe două fronturi, cu austro-ungarii şi germanii în nord, iar în sud cu bulgarii şi din nou cu germanii. În plus, e frontul cel mai lung al Primului Război Mondial. Niciun alt front nu e atât de lung ca cel românesc. Se crease o impresie prea bună despre starea armatei române. În contextul în care toţi voiau să-şi facă ţările cât mai mari, aşa şi România voia să devină România Mare. Li s-a oferit Cadrilaterul şi s-au multumit cu el. Dacă li s-ar fi oferit Transilvania, nu ar mai fi cerut Cadrilaterul. 

Lucian Boia:„România avea mai mult drept asupra Basarabiei decât asupra Transilvaniei. Transilvania e mai mare, mai frumoasă, mai bogată, mai occidentală, însemna mult mai mult decât Basarabia. Avusese un rol mult mai important in istoria intelectuală a românilor-Şcoala Ardeneală şi atâţia cărturari care au contribuit la conturarea culturii române. Transilvania nu aparţinuse niciodată României-fusese de la început o parte a statului unguresc, pe când Basarabia era parte a Moldovei.“

 

Lucian Boia:„Proiectul războiului era să obţinem Transilvania şi se părea că trebuie să dăm acest tribut de sânge. România, raportat la populaţia ţării, a avut mai multe pierderi decât Franţa sau Germania. În general, când te uiţi la Primul Război Mondial, viaţa omului a contat prea puţin.“

Istoricul Lucian Boia a fost prezent în studioul Adevărul Live, alături de Ion M. Ioniţă şi Ciprian Plăiaşu, jurnalişti de la Historia, şi de Elena Dumitru, de la Adevărul. Joi, pe 24 aprilie, va fi lansat noul volum al lui Lucian Boia „Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări“, la Librăria Humanitas Cişmigiu (de la ora 19.00). La eveniment, alături de autor, va vorbi şi Gabriel Liiceanu.

Citeste mai mult:adev.ro/n4f9g1