Gripa din Hong Kong, o pandemie care a trecut aproape neobservată

Un virus respirator apărut în China s-a răspândit în toată lumea și a cauzat o pandemie care a provocat aproape un milion de decese la nivel global. Nu este vorba de COVID-19, ci de o epidemie de gripă care a apărut în 1968. Gripa din Hong Kong a trecut însă aproape neobservată în epocă, autoritățile nu au luat măsuri drastice pentru a preveni răspândirea virusului, nu au fost emise alerte medicale, nici presa nu i-a acordat o atenție deosebită.  

Epidemia de gripă A (H3N2) a fost constatată la mijlocul anului 1968 în Hong Kong. În următorul an și jumătate, acest virus a făcut înconjurul planetei, ucigând în total aproape 1 milion de persoane, din care 50.000 în Statele Unite și 31.000 în Franța.

„Oamenii erau aduși pe targă într-o stare catastrofală. Mureau de hemoragie pulmonară, cu buzele cianotice, complet gri. Erau de toate vârstele, de 20, de 30, de 40 de ani și mai mult”, își amintea medicul specialist în boli infecțioase Pierre Dellamonica într-un articol publicat în 2005 în cotidianul Liberation și citat de Agerpres.

În ziua în care a fost atins vârful epidemiei în Franța (18 decembrie 1969), cele mai importante ziare din țară menționau că epidemia de gripă este „staționară” (Le Figaro) sau că „pare să regreseze” (Le Monde).

„Cele 31.000 de victime ale gripei Hong Kong nu au creat scandaluri, au trecut chiar mai multe decenii neobservate”, a spus pentru AFP istoricul Patrice Bourdelais.

Francezii au aflat adevărata amploare a epidemiei abia în anul 2003, când au fost publicate cercetările epidemiologului Antoine Flahault.

Cum se explică faptul că pandemia din 1968-1969 a trecut aproape neobservată?

În prezent, epidemia de COVID-19 a eliminat orice alt subiect de pe agenda publică și a provocat o paralizie uriașă la nivel global. În urmă cu 50 de ani lucrurile au stat complet diferit, autoritățile, presa și populația în general nu au acordat o atenție deosebită pandemiei.

Tensiunile internaționale, războaiele (precum cel din Vietnam), crizele umanitare (precum cea din din Biafra - stat secesionist care a existat în perioada 1967 - 1970 în Nigeria) erau pe primele pagini ale ziarelor din întreaga lume. Aceste probleme beneficiau de o atenție mai mare decât suferințele victimelor pandemiei de gripă.

În epocă, mediul medical, liderii politici, mass-media și populația în general erau aproape orbiți de progres și de noile sale arme, vaccinurile și antibioticele care fac miracole, capabile să distrugă, de exemplu, flagelul tuberculozei, a crede istoricul Patrice Bourdelais.

Viteza de răspândire a pandemiei

Probabil că un alt motiv pentru care pandemia de Gripă din Hong Kong a făcut mai puține valuri decât pandemia de COVID-19 îl reprezintă viteza de răspândire a virusului.

În 1968 și 1969, virusul Gripei din Hong Kong - A (H3N2) - a avut nevoie de mai multe luni pentru a ajunge din Asia în Statele Unite și în Europa. În 2020, COVID-19 a făcut același lucru în doar câteva săptămâni. Această creștere a vitezei de răspândire a pandemiei a fost cauzată de mobilitatea mult mai mare a persoanelor în prezent, față de acum 50 de ani.

Specialistul în boli infecțioase Philippe Sansonetti a evidențiat că propagarea noului coronavirus în emisfera nordică coincide perfect cu densitatea zborurilor internaționale din China spre Europa și spre America de Nord.

Foto sus: Pacienți înghesuiți pe holurile de așteptare ale unei clinici din Hong Kong în timpul epidemiei de gripă din 1968 (© South China Morning Post)