Grigorescu: imaginile simbol ale Independenţei României  jpeg

Grigorescu: imaginile-simbol ale Independenţei României

📁 Istoria unui tablou
Autor: Redacția
🗓️ 3 iunie 2020

Închise pentru vizitare pe perioada stării de urgenţă, instituțiile muzeale și-au mutat activitatea în mediul online. De această schimbare a beneficiat publicul iubitor de cultură din întreaga țară, care a putut admira, studia, citi lucruri inedite despre exponate.

Imagini ale operelor lui Nicolae Grigorescu „Atacul de la Smârdan” și „Prinţul Carol trecând în revistă prizonierii turci” au fost publicate de Muzeul Național de Artă al României (MNAR) pe pagina sa de Facebook pe 10 mai. Nici că se putea o alegere mai potrivită a datei.   

La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea la București jurământul de principe domnitor. Tot pe 10 mai, în 1877, mulțimea aclama la București declararea Independenței, votată de Parlament și promulgată de domnitor. La 10 mai 1881 avea loc încoronarea lui Carol I drept rege al României.  

1 act jpg jpeg

Chemat să dea mărturie pentru faptele de arme ale ostașilor români în Războiul de Independență din 1877-1878, Nicolae Grigorescu surprinde în studiul pentru „Atacul de la Smârdan” atmosfera evocată de relatările participanților direcți. Lucrarea, devenită imagine-simbol a Războiului de Independență, ne face să vedem ceea ce pictorul însuși nu a văzut, episodul Smârdan fiind unul la care Grigorescu nu a participat: terenul mlăștinos, acoperit de zăpadă care îngreuna marșul, „negura grozavă… ce învăluia cerul și pământul”, victimele din prim-plan, atacul eroic la baionetă din planul secund, focurile de pușcă sau poate chiar de tun din fundal.  

O atmosferă gravă transpare şi din ampla și detaliata compoziție „Prinţul Carol trecând în revistă prizonierii turci”. Sub ochii domnitorului și ai ofițerilor români călare, printre care îi recunoaștem pe generalul Carol Davila, pe generalul Alexandru Cernat, pe colonelul Constantin Barozzi și pe maiorul Alexandru Candiano-Popescu, se desfășoară coloana de ostași turci, cu capetele bandajate, cu privirile ostenite, deprimați. În prim-plan, simbolic, apare trupul căzut al unui ostaș turc.   

Nicolae Grigorescu: un artist care ne ajută să-i vedem – dincolo de marea istorie – pe oamenii care o înfăptuiesc. E ceea ce transformă pentru fiecare dintre noi o dată calendaristică într-o zi națională. 

Acest text a apărut în numărul 220 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com

Cumpără Acum

H 220 jpg jpeg