Autor 15780 vizualizări


Guvernul Greciei s-a folosit de reluarea negocierilor dintre UE şi Marea Britanie pentru încheierea unui acord post-Brexit pentru a încerca să recupereze sculpturile pierdute de la Parthenon. Statuile au fost luate din Atena în 1802, cu acordul autorităţilor otomane, şi duse în Anglia de ambasadorul britanic, lordul Elgin. Pe acest fundal, anunţul Universităţii Oxford că scoate Iliada şi Odiseea din programa obligatorie, nu a căzut prea bine.

Potrivit Reuters, care citează un draft al mandatului de negociere al lui Michel Barnier, mandat agreeat de liderii UE 27, oficialii greci au reuşit să introducă în document un pasaj despre importanţa repatrierii statuilor greceşti expuse azi la British Museum. Potrivit agenţiei de presă, negociatorului-şef UE i se solicită să obţină „întoarcerea temporară sau restituirea definitivă în ţările lor de origine a obiectelor culturale obţinute ilegal”.

Tabloidele britanice sunt dezlănţuite împotriva a ceea ce e văzut ca un “şantaj” din partea UE şi a Greciei: aceasta a obţinut ca în meniul negocierilor pentru Brexit, care trebuie să se încheie la sfârşitul anului, să fie inclusă restituirea de către Londra a aşa-numitelor Elgin Marbles, statuile care odinioară ornau templul Parthenon din Atena şi care, în 1802, cu acordul autorităţilor otomane, au fost luate şi duse în Anglia de ambasadorul britanic, lordul Elgin. 

 De atunci, statuile, datând din sec. V î.e.n, sunt una din gloriile expuse la British Museum. Grecia le reclamă de decenii şi vrea să se folosească din plin de negocierile Brexit pentru a le recupera. Tabloidul Daily Express scrie că manevra este o “scamatorie politică ieftină” pentru a pune presiune pe Londra. 

 Pentru Boris Johnson, istoria statuilor Parthenonului de la British Museum are şi o notă personală. În 1986 el era şef al Ligii Studenţilor de la Oxford atunci când ministra culturii din Grecia, actriţa Melina Mercouri, a venit la Londra şi a ţinut un discurs la Oxford, templul lui Homer, cerând înapoierea statuilor. Statuile au fost realizate între anii 447 şi 438 î.e.n. de către sculptorul Phidias şi au făcut parte din ansamblul monumental al Parthenonului pe pe Acropole, din Atena. O serie de statui şi basoreliefuri au fost luate de la Parthenon de către contele de Elgin şi, ulterior, donate British Museum, care le expune publicului. 

 Grecia şi Marea Britanie poartă de decade un conflict cultural din cauza aspectelor legale incerte în baza cărora contele de Elgin a reuşit să scoată statuile din ţară. Potrivit Reuters, nici British Museum nu este de acord cu repatrierea sculpturilor monumentale. Oficilii instituţiei au declarat că aceste sculpturi ”sunt parte a patrimoniului mondial comun, care depăşeşte graniţele naţionale”. 

 Referinţa la ”întoarcere temporară” apare în contextul în care prim-ministru grec Kyriakos Mitsotakis urmează să facă o ofertă oficială British Museum pentru un schimb temporar de artă antică – statuile de la Parthenon pentru o serie de artefacte care „nu au părăsit niciodată Grecia”. Schimbul este propus pentru 2021, când Grecia marchează bicentenarul războiului de independenţă faţă de Imperiul Otoman. 

 Autorităţile greceşti au deschis deja, din 2019, un nou muzeu la poalele Acropole care este destinat să expună, cândva, statuile pierdude de la Parthenon. Şi, pe acest fundal, Universitatea Oxford a decis să scoată Iliada şi Odiseea din programa obligatorie, punând capăt multor secole de elitism. Studiile clasice fără Homer sunt ca matematica fără cifre, scrie The Times.