Autor 887 vizualizări


Biblioteca Academiei Române organizează joi, 22 aprilie 2021, ora 13, în sala „Theodor Pallady“, vernisajul expoziţiei „Jacques Callot şi cercul său. De la manierism la baroc“. Expoziția, alcătuită din peste 100 de gravuri din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, ce fac parte din colecțiile Cabinetului de Stampe, va fi prezentată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de arte, arhitectură și audiovizual, și de prof. univ. Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române. Vor lua cuvântul prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române, și Cătălina Macovei, curatoarea expoziției.

Tema propusă, „de la manierism la baroc“, urmăreşte să reliefeze ideea universalităţii creaţiei gravorului și desenatorului francez Jacques Callot (1592-1635), unul dintre marii maeștri europeni ai tehnicii acvaforte, ale cărui compoziții sunt reprezentantive pentru secolul al XVII-lea, cu reverberații și influențe până în secolul al XVIII-lea. Astfel, expoziția ilustrează mediul social-politic şi cultural în care lucrează artistul francez Jacques Callot, gravorul ducilor de Toscana şi Lorena, dar şi influenţa lui asupra unor artişti din aceste secole, mai ales asupra emulului său, gravorul toscan Stefano della Bella.

Cu o viață tumultoasă – la doar 12 ani fuge de acasă la Florența –, Jacques Callot devine, după câteva stagii de ucenicie în diverse ateliere, un apropiat al Marelui Duce de Toscana Cosimo al II-lea, din partea căruia primește o lungă serie de comenzi, care, în timp, îi vor crea celebritatea. Între acestea se numără portretul lui Francesco de’ Medici, din 1614, lucrarea Vie de Ferdinand Ier de Toscane, operele La Guerre d’Amour și La Guerre de Beauté, din 1616, volumul Caprices, dedicat lui Lorenzo de’ Medici și capodopera perioadei florentine, La Foire d’Impruneta. O parte dintre acestea, precum și lucrări realizate de emulii săi, vor putea fi văzute în cadrul expoziției, alături de opere din a doua perioadă a creației lui Jacques Callot, dezvoltată după 1621 în orașul său natal, Nancy, din Lorena, unde se întoarce cu mare regret.

 „Oprindu-ne asupra unor gravuri importante în creaţia artistului, am încercat să reliefăm influenţele şcolilor germane, flamande, olandeze, italiene şi franceze, de unde Callot şi-a extras seva creativă, conferind repertoriului său iconografic verva şi ingeniozitatea, care i-au uimit pe contemporani şi nu numai“ precizează Cătălina Macovei, curatoarea expoziției.

Expoziția este însoțită de un catalog în care au fost reproduse lucrări aflate în patrimoniul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, dar și câteva piese din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României, care ilustrează tema propusă.

Expoziția va rămâne deschisă în perioada 22 aprilie – 28 mai 2021 și poate fi vizitată între orele 9-14, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare.