Autor 62477 vizualizări


Generalul Gelaledin Nezir a fost omul din umbră care a coordonat în întregime ceremoniile organizate în România la moartea reginei Ana şi a regelui Mihai I. Este originar din Cernavodă, dintr-un colţ al ţării în care familia regală a lăsat o moştenire celebră: podul de peste Dunăre proiectat de inginerul Anghel Saligny, care s-a numit iniţial Carol I. Şi acum, când au trecut câteva zile de la funeraliile ultimului suveran al României, generalul Nezir insistă să nu-şi aroge merite în derularea exemplară a ceremoniei şi refuză să dea interviuri, spunând că respectă doliul impus de Casa Regală. Ofiţerul Armatei Române adaugă că nu lui trebuie să i se aducă mulţumiri, ci tuturor structurilor implicate în desfăşurarea evenimentelor.

„A fost o muncă imensă“ 

În România, conform legii, Guvernul organizează ceremoniile foştilor şefi de stat conform regulamentelor militare. La moartea Regelui Mihai, ministrul Apărării Naţionale, Mihai-Viorel Fifor, la solicitarea Casei Regale a României, l-a desemnat pe Gelaledin Nezir, şeful lui de cabinet, să se ocupe de coordonarea funeraliilor. Generalul, aflat la prima misiune de o asemenea anvergură, spune că a consultat, alături de Ion Tucă, reprezentantul Casei Regale, fotografii vechi şi imagini de la alte înmormântări regale. Împreună, au pus la punct un program, aplicat ulterior „la virgulă“ de către toate structurile statului român implicate. 

„În momentul în care s-a anunţat decesul Majestăţii Sale, ne-am întrunit repede şi am stabilit măsurile pe care le are de luat fiecare minister. Vreau să vă spun că fiecare minister şi fiecare structură au făcut o treabă excelentă. Din păcate, nu se vede ce-a făcut armata de oameni din spatele funeraliilor: începând de la Poliţia de Frontieră, care a asigurat accesul tuturor demnitarilor străini veniţi în ţară, la Ministerul de Externe, care i-a preluat pe reprezentanţii caselor regale din străinătate, la cei de la SPP, care i-au păzit. A fost o muncă imensă pentru toate structurile statului. Nu mai vorbim de Poliţie, de Jandarmerie, care au asigurat ordinea publică la asemenea adunare mare de oameni. Nu este uşor. Oamenii aceştia nu se văd. Eu nu am făcut decât să pun cap la cap desfăşurătorul ceremoniei“, spune Gelaledin Nezir, timorat de atenţia pe care i-o acordă în aceste zile mass-media din România. 


O mulţime impresionantă de oameni l-au condus pe Regele Mihai pe ultimul drum FOTO Inquam Photos/Liviu Florin Albei

Printre altele, generalul Nezir a luat decizia, împreună cu oficialii Casei Regale, de a ţine deschis şi noaptea Palatul Regal din Bucureşti, unde a fost depus spre omagiere trupul neînsufleţit al Regelui Mihai. Iniţial, se anunţase că la miezul nopţii celei de-a doua nopţi se închid uşile palatului pentru public pentru a putea face pregătirile necesare ceremoniei de sâmbătă. Numărul mare de români veniţi să se reculeagă pentru câteva secunde la catafalcul regelui Mihai i-a determinat pe organizatori să schimbe regula din mers, motiv pentru care ceremonialul complex din dimineaţa zilei de 16 decembrie a fost pregătit contra-timp. 

 Lungul drum al trenului regal

Românii au fost alături de rege nu doar în sala tronului, ci pe întreg traseul convoiului regal, de la venirea în România şi până la înmormântarea de la Curtea de Argeş. Ploieştiul, fost oraş regal, s-a îmbrăcat în haine cernite în ziua în care sicriul cu trupul regelui Mihai a fost adus la Castelul Peleş. În Bucureşti, emoţia colectivă a fost uriaşă, iar zeci de mii de români, tineri sau bătrâni, şi-au însoţit ultimul monarh până la ieşirea din oraş. Mulţi oameni care trăiesc în oraşele de provincie ale României, pe lângă care trenul regal a trecut cu viteze de 70 de kilometri pe oră, au stat ore întregi aşteptând să zărească pentru o clipă garnitura care se îndrepta spre Curtea de Argeş. În fiecare haltă, oricât de mică, au aşteptat oameni, deşi imaginile surprinse de Televiziunea Română au surprins cu precădere mulţimile adunate în gările mari. 

Crescut de o mamă singură

Gelaledin Nezir este singurul copil la părinţi. S-a născut la 6 noiembrie 1965. Mama sa l-a crescut singură, de la vârsta de un an. Femeia este şi acum foarte activă în viaţa comunităţii şi participă la toate festivalurile culinare turceşti din Dobrogea. Copil fiind, nu s-a simţit niciodată ca făcând parte dintr-o minoritate. Generalul spune că, trăind în Dobrogea, cei mai buni prieteni ai săi au fost românii, armenii, evreii, italienii şi grecii. Nezir adaugă că, pentru el, Cernavodă rămâne capitala ţării, deşi lucrează de aproape 20 de ani în Bucureşti.

Atras de haina militară

A absolvit liceul din localitate, după cei patru ani de studii având meseria de operator pentru tehnici şi tehnologii nucleare, promoţia sa fiind pregătită pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă. Apoi, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu“, din Sibiu – Arma Infanterie, dar şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Administrative a Universităţii Ovidius din Constanţa. I-a plăcut Armata de când era copil: haina militară, dar şi disciplina. Pe când era la liceu, au venit ofiţeri de la Centrul Militar pentru a le prezenta avantajele unei cariere în acest domeniu.


Generalul Gelaledin Nezir (52 de ani)

Spune că a ştiut atunci care va fi viitorul lui. Şi-a început cariera la Regimentul 40 Mecanizat „Călugăreni” Medgidia şi, în activitatea sa, a păzit podurile de la Cernavodă şi Medgidia, dar şi ecluzele de pe canal. La inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră, la 26 mai 1984, făcea parte din garda de onoare care se afla exact la punctul 0 al canalului. Mai târziu, a participat la inaugurarea primei bucăţi de autostradă Feteşti – Cernavodă. Actualul şef de cabinet al lui Mihai Viorel Fifor a mai organizat şi nenumărate parade de 1 Decembrie. După ce şi-a făcut ucenicia la Constanţa, la Liceul de Marină şi în redacţia televiziunii Marinei, i s-a oferit un post la Biroul de presă al Armatei. „Cineva spunea pe vremuri, când eram purtător de cuvânt al Ministrului Apărării: «Din atâţia români, dacă au pus un turc purtător de cuvânt, înseamnă că ştie mai bine româneşte»“, îşi aminteşte el.

„Străinul“ care vorbeşte la Ministerul Apărării Naţionale

Un alt moment haios povestit de general s-a petrecut în 2002, când România primise invitaţia de aderare la NATO. Însoţindu-l pe ministrul Apărării de de acea vreme, Ioan Mircea Paşcu, un român s-a sesizat când a văzut un turc îmbrăcat n uniformă neagră, de Marină. „Domnule ministru, l-a întrebat omul, am intrat în NATO?“. „Nu, i-a răspuns ministrul. De ce spuneţi asta?“. „Am văzut că la Ministerul Apărării vorbeşte întotdeauna un ofiţer străin“. „E de-al nostru“, l-a lămurit atunci ministrul. Dragostea pentru istorie a fost sădită în copil de cei doi dascăli din şcoala generală şi liceu: Valentin Albu, Axinte Comănescu. Din copilărie a participat şi a primit premii la olimpiadele de istorie la fazele judeţene şi la cele naţionale. Un loc aparte în inima lui a rămas şi profesorul de istorie Gheorghe Dumitraşcu, cel care, la cursuri, nu i-a învăţat doar ani şi evenimente, ci adevărate lecţii de viaţă. Presa a vehiculat numele lui Gelaledin Nezir în scandalul pensiilor militare de anul trecut. Porivit News.ro, Klaus Iohannis a aprobat prin decret prezidenţial trecerea în rezervă a patru ofiţeri de rang înalt din Ministerul Afacerilor Interne, care urmau să se pensioneze. Mulţi dintre proaspeţii pensionari erau chestori sau generali: chestorul principal Nelu Zărnica, fost adjunct al şefului Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, chestorul principal de poliţie Gelaledin Nezir, directorul Secretariatului General al MAI, chestorul-şef Florea Oprea şi generalul de brigadă cu o stea Viorel Daskălu, şeful Jandarmeriei Bucureşti.

Citeste mai mult: adev.ro/p17r2p