Autor 2950 vizualizări


S-a scris mult despre România că are o climă plăcută, că vegetaţia oferă hrană din belşug pentru populaţia ţării şi că ar putea chiar să hrănească 80 de milioane de suflete cu condiţia să se folosească tehnici agricole moderne. Totuşi, clima are manifestări ce scapă momentan înţelegerii umane și computerelor şi nu ţine cont de interesele fragilelor fiinţe bipede. Oraşul Bucureşti cu comunele apropiate se află în calea puternicilor cicloni mediteraneeni şi, în sezonul cald, poate să fie lovit din plin de furia norilor.

Anii 1897 şi 1910 păreau unii obişnuiți, dar a venit luna iunie 1910, cea mai ploioasă în mod normal. A fost un şoc pentru meteorologi. Au căzut 259, 5 mm din cei 640, 8 mm anuali. O singură zi a adus 136, 6 mm, un adevărat potop. Istoria se repeta deoarece în 1897 fuseseră consemnaţi în aceeaşi lună 297, 7 mm. Este posibil ca aceste izbucniri violente ale furtunilor să fi fost provocate de unele erupţii vulcanice, cantităţile de gaze şi praf  determinând schimbări ale cantităţilor obişnuite de precipitaţii, media pentru luna iunie fiind de circa 90 mm. Lunile reci aveau medii cu mult mai mici. Astfel, decembrie şi ianuarie au avut în perioada 1896 – 1955 doar câte 38 mm.

Istoria a demonstrat că orașul București s-a dezvoltat ca un centru politic și comercial. N-au fost puse în discuție problemele aduse de natură, acestea fiind lăsate în plata Domnului. Totuși, creșterea populației și transformarea orașului în capitala României au dus la începerea unor mari lucrări de amenajare a albiei Dâmboviței după anul 1880. Era și firesc după prăpădul din 1865. Forța norilor a mai demonstrat că este peste orice putere omenească și o ultimă inundație din secolul al XIX-lea s-a produs în 1892. Au ajuns sub ape cartierele Grozăvești, Cotroceni și Cărămidari.

Încălzirea atmosferei anunţată de specialişti poate să ducă la amplificarea şi înmulţirea fenomenelor extreme. Ploaia din 29 iunie 2016 a inundat unele străzi doar în urma a 15 – 20 l/mp. A fost una foarte modestă în raport cu potențialul norilor de furtună. Fenomenele se vor repeta din ce în ce mai des fiindcă primăriile și cetățenii au asfaltat suprafețe vaste și apele se acumulează rapid, nu au unde să se scurgă natural și atunci se îndreaptă, conform legilor fizicii, spre cele mai joase locuri din urbe. Metroul poate să fie locul ideal de acumulare, ceea ce a demonstrat aversa din 29 iunie 2016.

 

Bibliografie selectivă

Potra, George, Din Bucureștii de ieri, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1990.