Autor 25311 vizualizări


Castelul Ţepeş din Bucureşti, o adevărată bijuterie arhitectonică, stă închis de mai bine de doi ani, pentru lucrări de reconsolidare şi reabilitare. Stăpânul castelului, Ministerul Apărării Naţionale (MApN), refuză să dea detalii despre soarta fortăreţei care ar putea atrage foarte mulţi turişti.

 

Castelul Ţepeş, copia cetăţii Poenari

Castelul Ţepeş din Bucureşti este copia fidelă a cetăţii Poenari. Nu este vechi de şase secole, ci are doar puţin peste o sută de ani şi a fost construit de către regele Carol I (aprilie 1866 – 10 octombrie 1914), un iubitor al lui Vlad Ţepeş.

Castelul a fost inaugurat în 1906 în cadrul Expoziţiei Generale a României, organizată în Parcul Carol cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a regelui. Prin Expoziţia Generală a României, autorităţile de la Bucureşti au vrut să arate vizitatorilor, printre care mulţi străini, modul în care a progresat România în perioada 1866 – 1906.

Construit după planurile arhitecţilor Ştefan Burcuş şi V. Ştephănescu şi reproducând, la o scară mai mică, Cetatea Poenari, Castelul Ţepeş a avut un scop pragmatic. Astfel, Carol I a comandat ca în turnul fortăreţei, înalt de 23 de metri şi cu un diametru de 9 metri, să fie montat un rezervor de apă din fontă cu o capacitate de 200 m3. 

Bazinul de apă, turnat în atelierele lui Oscar Maller, a devenit nefuncţional însă, la scurt timp după ce Regina Elisabeta (1869-1916) a deschis Expoziţia, în acordurile a 100 de trâmbiţaşi şi a salvelor trase de bateria de la Calafat. 

Printr-o scară de lemn, în spirală, se urcă pe o platformă de unde, din turn, se poate admira Parcul Carol şi panorama Bucureştilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, susţine turnul ca să nu se prăbuşească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în colţ cu un alt turn de dimensiuni mai mici. Toată construcţia a fost îmbrăcată în piatră şi în cărămidă roşie.

  

Dă click pe imagini pentru fotogalerie!

Expoziţii şi cazarmă pentru răcani


După inaugurare, în Castelul Ţepeş au fost organizate expoziţii cu  frumoase tablouri cu motive religioase, pentru care familia regală a venit de nenumărate ori. Totodată, începând cu 1914, din turnul fortăreţei, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.

În anii ’20, Castelul Ţepeş a devenit cazarmă pentru corpul de gardă care apăra Mormântul Ostaşului Necunoscut. 

În 1942 – 1944, după demolarea fostului Palat al Artelor (construit tot pentru Expoziţia Generală a României şi grav afectat de cutremurul din 1940), situat pe locul actualului Mausoleu din Parcul Carol, în apropierea cetăţii au fost amplasate barăci pentru militarii care lucrau la evacuarea molozului.  Considerându-le pradă de război de la germani, barăcile au fost consficate de către soldaţii sovietici, ajunşi la Bucureşti în 30 august 1944.

  

Dă click pe imagini pentru o altă fotogalerie!
 

Castelul lui Dracula, adăpost pentru muncitoare

Din fericire, Cetatea lui Dracula a rămas intactă în urma incursiunii sovietice în Parcul Carol, dar şi-a pierdut însă măreţia. Astfel, camerele care găzduiau odinoară frumoasele tablouri admirate de regele Carol I au fost transformate, în 1945, în dormitoare pentru femeile care lucrau la amenajarea parcului.  Motivând prezenţa „femeilor muncitoare”, inginerul C. Dumitru, directorul Direcţiei Grădinilor, Parcurilor şi Podurilor din Bucureşti, a refuzat să-i pună o cameră la dispoziţie colonelului Pompiliu Georgescu. În aceeaşi perioadă, inginerul afirma că "soba, tavanul, uşile şi ferestrele necesitau reparaţii costisitoare", iar de vină erau, susţinea el, soldaţii care au locuit anterior în castel. 

După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărăşeşti şi inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinaţi pazei acestuia.

În perioada de după 1990, fortăreaţa a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituţii bancare din Capitală.

Click aici pentru a citi continuarea articolului!