După 20 de ani de la destrămarea URSS, crimele regimului comunist au fost condamnate în Republica Moldova jpeg

După 20 de ani de la destrămarea URSS, crimele regimului comunist au fost condamnate în Republica Moldova

📁 Comunismul in România
Autor: Valentina Basiul
🗓️ 13 iulie 2012

Cu 53 de voturi, Parlamentul Republicii Moldova a condamnat ororile regimului totalitar comunist din perioada 1924-1990 și a interzis utilizarea în scopuri politice a simbolurilor, în special a secerii și ciocanului, și a ideologiei lui Marx și Engels, potrivit Adevărul.

Schimb dur de replici şi multe lecţii de istorie pe durata celor mai bine de cinci ore de dezbateri din plenul Legislativului. La finalul unei şedinţe aprinse, în care au fost recitate multe poezii, s-a negociat intens pe culoare şi au fost ţinute multe discursuri în limba rusă, aleşii din Alianţa pentru Integrare Europeană, cu o singură excepţie-Chiril Lucinschi, au votat pentru condamnarea regimului comunist totalitar, pentru că acesta a comis crime împotriva umanităţii.

De asemenea, parlamentarii au interzis utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor acestui regim, inclusiv promovarea ideologiei comuniste. Totodată, deputaţii au amendat Legea privind partidele politice, interzicând şi alte simboluri ale altor regimuri totalitare. Modificările prevăd că persoanele fizice care vor utiliza aceste simboluri vor primi amenzi de la 100 la 150 de unităţi convenţionale, adică de două-trei mii de lei. Pentru persoanele cu funcţie de răspundere şi persoanele juridice amenzile vor oscila între 300-500 de unităţi convenţionale sau şase-zece mii de lei.

VORONIN:„VREŢI SĂ READUCEŢI DICTATURA!"

„Au interzis şi alţii comunismul în Europa şi l-au avut pe Hitler, Mussolini sau Antonescu. Vreţi să readuceţi dictatura!", a replicat Vladimir Voronin, după ce a văzut că nu-i poate convinge pe democraţi să se abţină de la vot. „Voi sunteţi dirijaţi din umbră. La comanda lor aţi votat şi legea nediscriminării. Ştiu că v-aţi întâlnit alaltăieri cu ambasadorii străini. Vreţi să ne faceţi dependenţi de Europa. Acest proiect este împotriva noastră, dar aţi întârziat prea mult. Pe noi oamenii ne cunosc prin faptele concrete pe care le-am făcut în cei opt ani de guvenare", a turuit fostul preşedinte al ţării.

Comunistul numărul unu a vrut să limpezească apele cu fostul său coleg de formaţiune Marian Lupu, pe care l-a întrebat când a fost cu adevărat sincer: când a aderat la PCRM sau acum. „În vara lui 2007, când am propus modernizarea partidului, redenumirea lui şi schimbarea simbolicii", a răspuns franc Lupu.

VOR ATACA HOTĂRÂREA LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Voronin a promis că va ataca hotărârea Parlamentului la Curtea Constituţională. Liderul PCRM a declarat că Legislativul nu are dreptul să condamne crimele comunismului. „Crima este o categorie juridică. Acest lucru trebuie să-l facă o instanţă. Nazismul a fost condamnat în procesul de la Nürnberg", a explicat fostul şef de stat.

Poziţia lui a fost împărtăşită de întreaga fracţiune, iar deputaţii comunişti au făcut cozi la microfoane şi la luările de cuvânt. „Această decizie permite oricui să intre în orice casă şi să smulgă secera şi ciocanul de pe perete. Ce treabă are asta cu comunismul, care e o idee filozofică? Există Tribunalul Internaţional de la Haga, care judecă crimele împotriva umanităţii", l-a susţinut Oleg Reidman.

„Nu vă este ruşine, oamenii au murit cu miile fiind condamnaţi la împuşcare, dar voi întrebaţi dacă există hotărâri de judecată pe acest subiect!", a replicat dur Marian Lupu, preşedintele Parlamentului.

Şi Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al democraţilor, a pledat pentru condamnarea comunismului. Deşi provine dintr-o familie de deportaţi, el a avut până acum o poziţie oscilantă. „Este o problemă care macină această ţară. Trebuie să fim expliciţi, ca să nu înţeleagă cineva că pornim vânătoarea de vrăjitoare", a punctat Diacov.

FERICIRE ÎN TABĂRA LIBERALILOR

„Mulţumim. Trăiască democraţia! Moarte tuturor regimurilor!", a reacţionat liberalul Mihai Ghimpu, unul dintre autorii iniţiativei şi cel care a emis în vara lui 2010 un decret prezidenţial, pe când exercita interimatul funcţiei de preşedinte al republicii, prin care a declarat ziua de 28 iunie ziua ocupaţiei sovietice. „Viitorul Republicii Moldova depinde de asumarea trecutului. Este mai mult o obligaţie morală", a argumentat Ghimpu. Şeful PL a promis că vor fi făcute ulterior amendamente şi în legea cu privire la libertatea de exprimare, ca să fie pedepsiţi şi cei care promovează aceste simboluri în presă, dar şi în codul contravenţiilor.

Liberal-democraţii au cerut ca alături de crimele comuniste să fie puse şi cele ale altor regimuri totalitare. Ideea a fost însă respinsă de autori. „După 1991 au fost multe momente de ezitare. Noi însă suntem pentru condamnarea tuturor regimurilor totalitare", a spus Valeriu Streleţ, preşedintele fracţiunii.

UN SEMNAL FOARTE BUN

„Este o decizie care clarifică, a câta oară, orientarea noastră spre Europa, în ciuda poftei celor care vor să ne menţină într-o anumită zonă de influenţă. Mai bine mai târziu decât niciodată", a comentat profesorul Alexandru Moşanu, primul preşedinte al Parlamentului, decizia de ieri din Parlament. „De 18 ani am avut o poziţie oscilantă. Toată lumea avea impresia că nu vrem să ne rupem de fostul spaţiu sovietic. Clasa politică a dat un semnal foarte bun, că poate învaţă din greşeli", a adăugat Moşanu.

Comentatorul politic Corneliu Ciurea susţine că votul de astăzi a fost dictat de negocierile din ultima vreme din interiorul Alianţei. Potrivit acestuia, faptul că Partidul Democrat a votat se datorează şi unor presiuni care s-au făcut asupra conducerii formaţiunii din partea membrilor săi. „S-ar putea ca după aceasta PD să aibă probleme pe stânga eşichierului. Cât despre comunişti, aceştia nu cred că vor renunţa în totalitate la seceră şi ciocan sau îşi vor găsi simboluri apropiate de cele deja interzise", anticipează Corneliu Ciurea.

Mihai Taşcă, secretarul comisiei de studierea şi aprecierea regimului comunist, pune decizia de ieri în şirul unor hotărâri mari ale Parlamentului Republicii Moldova, după cele care vizează revenirea la scrisul latin, condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi Declaraţia de Independenţă. „Este o decizie ce repară cumva ilegalitatea comisă de Lucinschi, care a repus în drepturi, prin fraudă, Partidul Comunist", a comentat istoricul. Secretarul comisiei Cojocaru susţine că este în aşteptarea altor iniţiative în acelaşi sens.

Mai bine mai târziu decât niciodată. Toată lumea avea impresia că nu mai vrem să ne rupem de fostul spațiu sovietic.

Alexandru Moșanu, Primul președinte al Parlamentului

Este o decizie ce repară cumva ilegalitatea comisă de Lucinschi care a repus în drepturi, prin fraudă, Partidul Comunist.

Mihai Tașcă, Istoric

Acest proiect este împotriva noastră, dar ați întârziat prea mult. Pe noi oamenii ne cunosc prin faptele concrete.

Vladimir Voronin, Președinte PCRM

Propunerile comisiei Cojocaru

Comisia prezidenţială pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova (denumită și comisia Cojocaru, după numele președintelui acesteia, Gheorghe Cojocaru) a propus, la 31 mai 2010, în raportul său analitic, să fie condamnat regimul totalitar din RSS Moldovenească, „pentru că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii, prin teroare în masă, represiune politică, foamete organizată, deportări, violarea demnităţii umane şi drepturilor fundamentale ale omului".

De asemenea, istoricii din comisie au cerut crearea unui institut de studiere a totalitarismului și reorganizarea fostei arhive a Partidului Comunist în arhiva regimului totalitar comunist din Republica Moldova, cu transmiterea tuturor fondurilor de la ministerele de Interne și de Externe, de la Securitate și de la Procuratura Generală.

Alte propuneri au vizat:legea lustraţiei, declararea zilei de 23 august Ziua comemorării victimelor regimurilor totalitare, formarea unei comisii de experţi care să evalueze daunele materiale pricinuite de regimul totalitar comunist, precum și interzicerea utilizării noţiunii de „comunist" şi a derivatelor acesteia în titulaturile formaţiunilor politice, în denumirile unor instituţii şi întreprinderi publice şi private, dar şi interzicerea utilizării şi propagării în scopuri politice, în spaţiul public, a simbolurilor totalitare, deopotrivă, comuniste şi naziste. Și nu în ultimul rând, comisia a venit cu ideea ridicării în Chişinău a unui complex memorial dedicat victimelor comunismului.

Sursa:www.adevarul.ro