Autor 1130 vizualizări


Arheologii din Mexic au dezgropat mai multe cranii, despre care se crede că ar fi aparţinut victimelor unor sacrificii. Craniile care, din câte se pare, au peste 1100 de ani, ar putea să ofere date preţioase despre cultura străveche a regiunii.

Potrivit „CNN”, descoperirea a fost raportată în numărul din luna ianuarie a revistei „Latin American Antiquity”. Craniile au fost găsite pe un teren nelocuit, unde, în trecut, a existat un lac foarte mare, la mai mulţi kilometri distanţă de cel mai apropiat oraş, din acele timpuri, a relatat arheologul Christopher Morehart, unul dintre autorii studiului.

„Este impresionant să te gândeşti că acest teren ar putea să ofere dovezi despre unul dintre cele mai insemnate cazuri de sacrificiu uman, în Mesoamerica (n.ed. arie culturală din America de Nord şi Centrală, în care au apărut şi s-au dezvoltat mai multe culturi prehispanice, atingând culmi de civilizaţie şi rafinament înaintea colonizării spaniole a Americilor)”, a explicat cercetătorul.

Morehart şi colegii săi arheologi au folosit imagini satelit pentru a identifica vechile canale şi lacuri care înconjurau regatul Teotihuacan (locul Piramidei Soarelui), la 50 km de oraşul Mexic. Nu se ştie încă ce populaţie a locuit în zona rurală respectivă. Lacul care a secat se numea Xaltocan.

Cercetările au dus la descoperirea unui număr de 150 de cranii şi oase, cât şi a unui altar cu arzătoare pentru tămâie, reprezentări ale unor zei ai apelor şi simboluri provenite din agricultură, precum cele ale porumbului, care sugerează existenţa unor ritualuri locale.

Cele mai multe cranii au aparţinut unor bărbaţi, iar cercetătorii nu au făcut publice fotografii, deoarece este posibil ca acele sacrificiile să aibă legături în istorice cu anumite culturi moderne.

Ritualurile de sacrificiu uman erau practicate atât în Teotihuacan cât şi în Imperiul Aztec de mai târziu, dar acestea se desfăşurau, de regulă, în piramidele din oraşele mari.

Altarele şi faptul că cele mai multe victime erau bărbaţi atestă că victimele nu erau alese la întâmplare.

Arheologii mai cred şi că seceta masivă a dus la degradarea zonei Teotihuacan şi a generat o perioadă de lupte şi război, momente care ar fi stimulat diferite practici sângeroase.

„Poate că au simţit nevoia să intensifice activităţile, când totul părea să se schimbe. Incertitudinea duce la abordarea unor noi strategii”, spun arheologii.