Autor 1152 vizualizări


La 25 aprilie 1695 (7203), domnitorul Constantin Brâncoveanu emitea un hrisov prin care înzestra ctitoria sa, Mânăstirea Horezu (Hurezi), cu obiecte de cult, venituri şi moşii în județele Vâlcea, Gorj, Dolj, Mehedinți și Ilfov. Prin același document, îi erau întărite și Mânăstirii Polovragi, metoh al M-rii Horezu, proprietăți din județele Vâlcea și Dolj, mertic de sare, vinărici și vămi domnești.

Alături de hrisovul emis de Constantin Brâncoveanu, păstrat în Colecția Suluri a Arhivelor Naționale Istorice Centrale, instituția a publicat și câteva ipostaze fotografice ale Mănăstirii Horezu selectate din Colecția Documente Fotografice a ANR.

Constantin Brâncoveanu începuse „zidirea” edificiului monahal în cel de-al doilea an al domniei sale, contrucția fiind finalizată patru ani mai târziu, după cum reiese din document: „ ... din toată inima noastră am voit a rădica sfânta mănăstire aici ... la locul ce să chiamă Hurezii ...luat-am pre Dumnezeu într-ajutor și într-al doilea an den domnia noastră pus-am temelie și am zidit mănăstire întru slava lui Dumnezeu și întru numele marilor împărați Constantin și Elena și până în al șaselea an din domnia noastră săvârșindu-se zidirea mănăstirii și cu ceale ci împrejurul ei sântu și dându-l laudă lui Dumnezeu cu bucurie multă...”, speranța sa fiind ca, prin faptele sale, să primească „ticălosul suflet mica și puțina sălășluire, aceeași a sa dumnezeiască fericire”.


Dincolo de importanța conținutului său, hrisovul emis în cancelaria domnească de la București, impresionează prin rafinamentul detaliilor artistice, înscriindu-se printre acele documente-etalon pentru miniaturistica românească ce va atinge apogeul în secolul al XVIII-lea. Redactat cu cerneală neagră pe un pergament de mari dimensiuni (3300 X 345 mm), hrisovul prezintă elemente diplomatice dintre care amintim monograma domnească însoțită de semnătura autografă a lui Constantin Brâncoveanu, sigiliul în ceară roșie, atârnat, păstrat într-o capsulă din argint aurit decorată cu icoana Sfinților Constantin și Elena, dar și inițiala împodobită cu elemente zoomorfe și vegetale pe fond negru. Textul este încadrat de un chenar decorat cu elemente florale multicolore, unele pictate cu lichid de aur, iar în frontispiciu sunt reprezentați, tot în lichid de aur, Tatăl, Fiul, arhangheli, îngeri și aștri cerești care încadrează acvila cruciată însoțită de doi îngeri.

Astăzi, Mănăstirea Horezu face parte din patrimonul UNESCO, stilul său arhitectural îmbinând elemente ale Renașterii italiene cu cele bizantine, specifice mânăstirilor de la Muntele Athos. În perioada ce a urmat construcției sale, complexul eclesiastic a devenit un centru artistic care a contribuit la cristalizarea stilului brâncovenesc.

Mai multe fotografii, pe pagina de socializare a Arhivelor Naționale ale României.