Autor 3872 vizualizări


Apropierea unui secol de la încheierea Tratatului de la Trianon tulbură relaţiile dintre Ungaria şi România. Pe lângă declaraţiile tot mai belicoase ale unor membrii ai cabinetului condus de Viktor Orban, guvernul de la Budapesta a înfiinţat un departament special, denumit „Trianon 100”, care a început deja să contracareze acţiunile preconizate de România pentru aniversarea, în anul 2018, a 100 de ani de la Marea Unire.

Când, la 4 iunie 1920, la Trianon a fost semnat Tratatul de Pace cu Ungaria, la Bucureşti nu au fost manifestaţii exuberante de satisfactie. Bucuria a fost prezentă, o bucurie liniştită, profundă, calmă. Reactia calmă, demnă avea explicaţii multiple, complexe. Românii considerau recunoaşterea Unirii un fapt de normalitate care trebuia să se întâmple, mai devreme sau mai târziu, pentru că ideea de unitate românească era săpată adânc în conştiinţa lor de o istorie lungă de secole. Şi mai era ceva, care poate surprinde în atmosfera de ură acumulată în anii războiului, prelungită şi în anii postbelici: respectarea durerii celor învinşi.

Cum se raportează Ungaria dupa 100 de ani la Tratatul de Trianon? De ce a alunecat guvernul de la Budapesta pe o pantă a extremismului şi a naţionalismului? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde Marius Diaconescu, istoric şi profesor universitar, şi Călin Hentea, istoric şi specialist în istoria propagandei şi manipulării, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă în direct, de la ora 11.00, de site-ul adevarul.ro.

""