Autor 2194 vizualizări


1 noiembrie 1599. La trei zile după bătălia de la Şelimbăr, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, oraş pe care îl va transforma, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei ţări.

La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea şi se intitulează „voievod şi domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei”. De la 1600, „nici un român n-a mai putut gândi Unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie”, scria metaforic Nicolae Iorga. Rămân însă unele întrebări cruciale legate de Unirea de la 1600. Două dintre acestea au fost ridicate de istoricul Florin Constantiniu.

A acţionat Mihai Viteazul potrivit unui plan chibzuit dinainte, având drept obiectiv aducerea sub autoritatea sa a celor trei ţări române? Indiferent de existenţa unui astfel de plan, poate fi considerată unirea românilor din anul 1600 o manifestare a conştiinţei unităţii lor de neam? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde istoricii Marius Diaconescu, Dan Falcan şi Dorel Ţuinea într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă de adevarul.ro.

""