Autor 3042 vizualizări


Vreme de 45 de ani, despre campania de pe Frontul de Est nu s-a scris absolut nimic. Imediat după Revoluţia din 1989 au apărut o sumedenie de lucrări care abordează acest subiect. Chiar şi aşa, o singură carte apărută în 1999 tratează aparte operaţiunile Armatei Române pentru cucerirea Odessei. Pentru cercetarea ştiinţifică era necesar însă ca şi alţi istorici militari să se aplece asupra subiectului.

O face în 2017 istoricul militar Manuel Stănescu deşi, aşa cum consideră, „o analiză referitoare la evoluţia României în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, cu accent pe luptele purtate pe frontul de Est, pare un demers nu doar desuet, dar şi destul de riscant. Ceea ce aparent constituie un avantaj, anume interesul constant al publicului pentru acest subiect, reprezintă, de fapt, un mare neajuns.

Excesiv de ideologizată şi politizată, participarea României la războiul din Est se transformă într-o adevărată armă pe care nu puţini o folosesc fără scrupule. (...) Evidentă (şi, în egală măsură, neplăcută) atunci când privim cu un ochi critic apariţiile editoriale legate de participarea României la războiul din Răsărit este politizarea excesivă a cercetării istorice referitoare la acest subiect”. 

De ce a implicat generalul Ion Antonescu Armata Română în cucerirea oraşului Odessa? Care a fost planul de lupta? Cine s-a opus? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, va răspunde istoricul militar Manuel Stănescu, autorul cărţii „Odessa. Gustul amar al victoriei (august-octombrie 1941)”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ciprian Stoleru  şi transmisă în direct, de la ora 11.00, de site-ul adevarul.ro.


Planul de luptă al Armatei Române pentru cucerirea Oraşului Odesa

""