Autor 7397 vizualizări


În mentalul colectiv al românilor, „Primăvara de la Praga” şi invazia trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia se suprapun aproape total cu discursul ţinut de Nicolae Ceauşescu în piaţa Comitetului Central în dimineaţa zilei de 21 august 1968, în care acesta a condamnat cu vehemenţă intervenţia sovieticilor. 

Ceauşescu însuşi avea motive să se teamă din pricina „disidenţei” pe care încerca să o afişeze faţă de ruşi. Cu doar patru zile înainte de invazia Cehoslovaciei, el îl încuraja, la Praga, pe Alexander Dubček să îşi continue drumul în reformarea comunismului cehoslovac. Împins de la spate de entuziasmul declanşat de reformele întreprinse până la acel punct, Dubček a subestimat grav avertismentele sovieticilor, până când s-a trezit, în noaptea de 20 spre 21 august, luat pe sus din biroul său de soldaţii sovietici şi dus la Moscova. 

În ceea ce priveşte posibilitatea unei intervenţii a Pactului de la Varşovia în România, ea a existat – şi o relevă chiar documente secrete britanice. NATO şi în special Marea Britanie erau îngrijorate de faptul că o invazie a României de către trupele Pactului de la Varşovia putea fi continuată cu o invadare a Iugoslaviei, ceea ce deschidea drumul sovieticilor spre mările calde. 

Ce i-a determinat pe sovietici să invadeze Cehoslovacia? Pe ce s-a bazat atitudinea de „rebeliune” pe care a manifestat-o Ceauşescu în timpul crizei din Cehoslovacia?. La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde Manuel Stănescu, istoric militar, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ciprian Stoleru şi transmisă de adevarul.ro, începând cu ora 11.00.