Descoperiri importante în cetatea medievală a Severinului

Autor 3581 vizualizări


Arheologii severineni au scos la iveală o faţă neştiută a Cetăţii Medievale a Severinului. Pe lângă un important tezaur, resturi de arme şi armuri, oseminte şi resturi de ceramică, au fost scoase la lumină şi alte două ziduri de incintă despre care nu se ştia absolut nimic până acum. În urma săpăturilor şi descoperirilor ce vor lua sfârşit cel mai târziu în toamna anului viitor, specialiştii din cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier vor putea prezenta până la cele mai mici detalii, viaţa şi rolul acestei cetăţi în scrierea istoriei.

La sfârşitul acestei luni vor fi sistate săpăturile arheologice la Cetatea Medievală a Severinului, nu pentru că nu ar mai fi nimic de descoperit, ci pentru că anotimpul ploios bate la uşă. Lucrările vor fi reluate în primăvara anului viitor, ele urmând a fi finalizate cel mai târziu în septembrie 2012. „Vine toamna, vin ploile, iar săpăturile nu vor mai putea continua. Aşa că am hotărât sistarea lucrărilor până în primăvara lui 2012, urmând ca până în toamna anului viitor să finalizăm cercetarea cetăţii”, a declarat directorul adjunct al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, Gabriel Crăciunescu. Iniţial, după cum susţine Crăciunescu, săpăturile trebuiau finalizate până la finalul acestei luni, însă descoperirile extrem de importante ce au ieşit la lumină în urma săpăturilor arheologice, au făcut ca termenul de finalizare să fie amânat până la efectuarea unei cercetări amănunţite a zonei.

Încă de la primele săpături efectuate la Cetatea Medievală a Severinului, în urmă cu mai bine de cinci luni de zile, arheologii au scos la lumină mai multe resturi ce vorbesc despre trecutul acestei cetăţi. Este vorba de un important tezaur monetar format din 160 de monede, respectiv oboli, denari, monede maghiare şi chiar turceşti, resturi de săgeţi de arc şi de arbalete, fragmente de ţevi de tun, resturi de cămăşi de zale, o fântână plină de resturi ceramice, dar şi oseminte umane.

“Pentru început trebuie să specific faptul că au fost descoperite materiale din diferite faze de existenţă a cetăţii. Am descoperit foarte multe fragmente de tunuri din bronz, sute de ghiulele, dar şi sute de vârfuri de săgeţi de arc şi de arbalete. Este foarte interesant faptul că pe ţeava unui tun am descoperit chiar blazonul unui cavaler. Este vorba de un scut de cruciat pe el figurând un arbore cu trei ramuri ce se termină fiecare cu câte o frunză de stejar. Nu am ajuns până acum să descoperim cărui cavaler a aparţinut acest blazon. Am scos la iveală şi două morminte, însă la ora actuală nu am reuşit să clarificăm existenţa acestora aici. Important este şi descoperirea unei fântâni în mijlocul cetăţii. Zidul fântânii este lucrat impecabil, materialul folosit fiind piatră şi cărămidă, ambele provenind din Castrul Roman. Până acum nu se ştia de existenţa ei. Am săpat până la o adâncime de opt metri, însă nu mai putem continua deoarece am dat de apă”, a mai declarat Gabriel Crăciunescu.

(Sursă foto:www.mehedinteanul.ro)

Acesta mai susţine că în zonă au fost descoperite blocuri de piatră cu motive ornamentale ce se pare că au făcut parte din clădirea comandantului cetăţii. În final, Crăciunescu susţine că descoperirile făcute până la ora actuală sunt esenţiale pentru a înţelege mai bine modul de organizare internă a cetăţii, dar şi pentru a se înţelege cum a fost cetatea ocupată şi mai apoi dărâmată.

Între cele două turnuri, conform declaraţiilor muzeografului şi totodată arheologului specialist, Marian Neagoe, între cele două turnuri ale laturii de nord au mai fost descoperite două ziduri despre care nu se ştia nimic până acum. “Din primele cercetări reiese faptul că aceste ziduri au funcţionat ca ziduri de incintă. Acestea au o grosime de până la 2, 30 m. În cadrul acesor ziduri au fost descoperite şi blocurile de calcar ce fost utilizate ca bază pentru ancadramentul porţi. În ceea ce priveşte zidul principal, am descoperit şi poarta, însă aceasta a fost zidită. Se pare că au ridicat zidurile interioare pe măsură ce zidul principal se slăbea în urma luptelor. Rămâne să stabilim relaţia între cele trei ziduri, deoarece pot spune că este o situaţie ciudată. Este ceva unic în cetăţile din România, de aceea este nevoie să ajungem la baza acestor ziduri pentru a înţelege cât mai bine ce s-a întâmplat în urmă cu 6 – 7 secole”, a declarat Marian Neagoe.

Acesta a ţinut să lămurească şi un alt aspect legat de posibila existenţă a unei fortificaţii de lemn. “În 1965 au fost reluate săpăturile la această cetate, fostul director al muzeului, Mişu Davidescu conducând lucrările, acesta efectuând şi unele lucrări de restaurare a zidurilor cetăţii. Ei bine, din păcate nu există nici-un plan al acestor lucrări, nici-un document care să ne vorbească de planurile cetăţii. Ştim însă că se vorbea în acele timpuri de descoperirea unor bârne carbonizate şi a unui strat de arsură, susţinându-se atunci că cetatea ar fi fost ridicată pe locul unei fortificaţii de lemn, iar această fortificaţie ar fi legată de existenţa primilor “Bani” de Severin. Am efectuat săpături în acest sens, însă nu s-a confirmat existenţa unei fortificaţii de lemn. Am descoperit bârne carbonizate şi un strat de arsură, însă poziţia acestora nu era una verticală ci una înclinată la 30-40 de grade, ceea ce înseamnă că bârnele provin de la o construcţie care, mistuită fiind de flăcări s-a prăbuşit spre zidul cetăţii. Un lucru la fel de interesant este faptul că am descoperit şi resturi de sticlă medievală”, a mai declarat Marian Neagoe.

În ceea ce priveşte finalizarea săpăturilor la Cetatea Medievală a Severinului, atât Marian Neagoe cât şi directorul adjunct al muzeului, Gabriel Crăciunescu, au declarat că mai este mult de muncă, iar lucrările de reabilitare şi înălţare a zidurilor cetăţii nu vor demara până nu se vor finaliza săpăturile arheologice. “Chiar dacă am descoperit foarte multe indicii despre viaţa din cetate, marile descoeriri vor avea loc abia când vom începe să eliberăm zidurile exterioare de valul de pământ. Aici sunt mii de tone de pământ ce va trebui îndepărtat. Abia atunci vor ieşi la lumină cele mai multe detalii legate de construcţia, viaţa şi distrugerea cetăţii. Trebuie să vă mai spun că am descoperit şi blocuri de piatră ce au o cruce pe ele, acestea vorbind de la sine despre faptul că de pe zidurile cetăţii s-a aruncat în atacatori cu blocuri de piatră desprinse din biserica cetăţii. Mai mult, am descoperit un canal ce merge spre malul Dunării, lucru ce ne face să dăm crezare unor izvoare istorice care susţin că în dreptul cetăţii ar fi existat un port încă de pe timpul romanilor. Cert este faptul că nu se va începe absolut nicio lucrare de reabilitare până nu se vor finaliza cercetările arheologice, această cetate fiind un monument de categoria A, adică un monument de importanţă naţională”, a mai declarat Marian Neagoe.

""