De ce sunt aşa puţini unguri la marşul cu repetiţie din Târgu-Mureş de 10 martie?

Autor 3314 vizualizări


Deja ne-am obişnuit cu marşurile organizate de extremiştii maghiari în luna martie la Târgu-Mureş începând cu anul 1990. Consecinţele violenţelor de atunci le-au plătit mulţi ani mureşenii, indiferent de etnie, prin lipsa investitorilor. László Tőkes şi prietenii lui nu au învăţat lecţia, pentru că pe ei nu îi interesează ca secuii să trăiască mai bine. Dar majoritatea secuilor au înţeles, aşa că nu se înghesuie la Marşul din 10 martie.

Numărul redus de participanţi la marşurile pe care le organizează asociaţiile şi fundaţiile maghiare finanţate de guvernul de la Budapesta pentru a clama principala lor revendicare, autonomia aşa-numitului ţinut secuiesc, demonstrează că cei mai mulţi dintre secui au înţeles că aceste demonstraţii îi îndepărtează pe investitorii strategici, care preferă să investească în regiuni fără potenţial de conflict. După violenţele din martie 1990 s-au ferit investitorii de Târgu-Mureş ca dracul de tămâie. 

Cum se radicalizează tinerii unguri?

Am auzit că una dintre revendicările demonstranţilor din 10 martie a.c. era eliberarea celor doi terorişti, Zoltán Szőcs şi István Attila Beke. Ungurii din Transilvania sunt oameni inteligenţi şi sper să înţeleagă că tocmai aceşti indivizi, care se joacă de-a atentatele, le fac lor, ungurilor, cel mai mare rău. Dacă nu ar fi fost destructurat planul lor idiot de a fabrica o bombă artizanală, pe care voiau să o detoneze de 1 Decembrie, acum secuii ar fi dus-o şi mai rău din punct de vedere economic. Niciun investitor nu stă într-o regiune în care explodează bombe, chiar dacă sunt artizanale şi chiar dacă nu ar fi făcut victime. Şi puţinii investitori care mai sunt prin Harghita şi Covasna ar fi plecat cât mai repede, în cazul în care planul celor doi terorişti ar fi reuşit.

Sunt câţiva activişti de meserie, cu state vechi de servicii şi state mari de plată, care vor să îi transforme şi pe cei doi terorişti în eroi naţionali maghiari. Cei mai slabi cu duhul sunt uşor de manipulat şi nu se gândesc cât rău face fabricarea şi promovarea unor idoli din personaje obscure, care s-au remarcat în viaţă doar prin incitarea la ură faţă de români. Aceşti idoli vor deveni modele pentru tânăra generaţie, care frecventează biblioteci, muzee, expoziţii, statui etc. cu numele acestor personaje. Cu ce rămâne un adolescent ungur care îl idolatrizează pe József Nyirő sau Károly Kratochvil? I-au urât pe români, deci trebuie şi el să îi urască! Asta este singura lecţie pe care le-o oferă aceştia. Ba mai mult, Kratochvil  şi Urmánczy a omorât români, deci copilul ungur învaţă că e o faptă bună pe care trebuie să o facă şi el. Şi uite aşa se nasc terorişti ca Zoltán Szőcs şi István Attila Beke. Sunteţi mulţumit, d-le episcop László Tőkes?

„Să piară Trianon-ul“, dar prin autonomie nu atentăm la integritatea României!

Salariaţilor fundaţiilor ungureşti, care organizează aceste acţiuni concertate împotriva României, le plac contradicţiile. Toată ziua declară solemn că autonomia teritorială pentru ceea ce ei numesc ţinutul secuiesc nu înseamnă absolut deloc dezmembrarea României şi nici refacerea graniţelor. Ei sunt cetăţeni loiali ai României.

Serios?

Atunci de ce scandează „Să piară Trianon-ul“? Cine spune adevărul despre intenţiile ungurilor? Liderii politici sau demonstranţii, manipulaţi de politicieni?

Desigur că liderii politici maghiari trebuie să îşi justifice tainul primit de la Budapesta, aşa că vor fi mereu cu şezutul în două luntri. Dacă cineva nu crede că ONG-urile ungureşti sunt finanţate de guvernul de la Budapesta, îl rog să ne explice de ce dl. Hunor Kelemen a şantajat guvernul (practică veche pe centura politicii româneşti, unde UDMR este campion absolut) şi a obţinut o modificare a legii astfel ca fundaţiile şi asociaţiile aparţinând minorităţilor naţionale să nu fie obligate să-şi declare sursele de finanţare. Asta da transparenţă!

De ce nu cer secuii autonomie de la Budapesta, care le-a anulat-o în 1876?

În momentul unirii Transilvaniei cu România, 1 Decembrie 1918, secuii din Transilvania nu aveau nici urmă din autonomia medievală. În 1876, în urma reformei administrative din Regatul Ungariei, parte a Imperiului Austro-ungar, au fost anulate ultimele resturi ale autonomiei secuieşti.

Aşa că nu înţeleg de ce secuii acuză România că le-a anulat autonomia. De ce o cer de la Bucureşti? Să i-o ceară lui Viktor Orbán, succesorul premierului Ungariei care a anulat autonomia în 1876.

Tot caut prin arhive şi biblioteci şi nu găsesc absolut niciun document scris sau măcar o imagine care să ateste că în 1940 secuii ar fi cerut autonomie lui Miklós Horthy. L-au primit cu steaguri, i-au făcut ovaţii, i-au recitat poezii, i-au cântat, dar absolut niciun secui nu i-a cerut autonomie pentru vechile scaune istorice secuieşti. Apropos, în fotografiile păstrate cu vizita lui Horthy în oraşele secuieşti nu am văzut absolut niciun steag secuiesc. Oare de ce? Dacă e un steag cu valoare istorică, ce reflectă istoria poporului secuiesc, după cum afirmă activiştii antamaţi de Budapesta, de ce nu îl vedem în nicio fotografie făcută în perioada 1940-1944, când, în urma dictatului de la Viena, secuii au fost sub autoritatea guvernului de la Budapesta?

În Evul Mediu, în cadrul Regatului Ungariei şi apoi în Principatul Transilvaniei, secuii aveau autonomie în schimbul slujbei militare necondiţionate, adică formau avangarda sau, după caz, ariergarda armatei. În plus, nu plăteau niciun impozit, cu excepţia unui bou, pe care trebuia să îl dea fiecare familie de secui cu ocazia înscăunării, a căsătoriei regelui şi a naşterii primului băiat. Apropos, secuii i-au dat boii şi lui Mihai Viteazul, deci l-au recunoscut pe domnitorul român pe tronul Transilvaniei.

Treptat, după reorganizarea militară din timpul Mariei Tereza, prin înfiinţarea regimentelor de graniţă secuieşti în 1762-1764, când au fost create şi două regimente româneşti, autonomia secuiască a fost atenuată, pentru că nu mai era nevoie de ei la oaste după vechile înţelegeri din Evul Mediu. Adică treptat şi-au pierdut autonomia, în sensul că nu mai erau scutiţi de impozite, sistemul judiciar din principat s-a extins şi peste secui, iar instituţiile secuieşti au început să dispară.

Este amuzant cu cât amatorism se manifestă activiştii maghiari care vor să reînfiinţeze unele instituţii medievale secuieşti, inclusiv vechile scaune, ca organizare administrativ teritorială. Au citit prea multe poveşti de istorie. Niciun om cu mintea întreagă nu poate concepe reînfiinţarea unor instituţii medievale la câteva secole de la desfiinţarea lor. Dar cine ştie, poate că pasul următor va fi tragerea cu arcul, pentru ca secuii să îşi împartă pământul ca în Evul Mediu.

Cred că Zoltán Szőcs şi István Attila Beke au ales greşit „armele“. În loc de explozibili ar fi trebuit să se joace în nisip cu arc şi săgeată, să exerseze tragerea cu arcul pentru a putea împărţi loturile de pământ între secui. Dacă se vor juca în nisip cu arcul şi săgeţile nu îi vor speria pe investitori şi secuii vor avea o şansă la o viaţă mai bună.

""