Autor 1426 vizualizări


În cea de-a patra emisiune din campania „Dreptul la memorie. Muzeul comunismului din România“, realizată de Adevărul şi IICCMER, iau cuvântul tinerii pentru care importanţa cunoaşterii perioadei comuniste nu este doar un alt capitol din manualul de istorie. Vorbim, la Adevărul Live, de la ora 12.00, cu elevi şi studenţi, care anual participă la şcoli de vară despre comunism, despre interesul lor pentru regimul dictatorial.

Deşi nu au trăit vremurile regimului disctatorial, pentru mulţi tineri născuţi puţin înainte de Revoluţie sau după ’90 „moştenirea“ primită de la părinţi cu privire la propriile amintiri din perioada comunistă este, adesea, contradictorie sau incompletă. Află despre „ce bine era pe vremea lui Ceauşescu“, pentru că părinţii lor aveau o casă şi un loc de muncă asigurat, dar ştiu mai puţine despre cozile lungi de la alimente. Le fredonează cântece patriotice, dar prea puţin le-au vorbit despre ţipetele celor care au fost torturaţi în închisorile comuniste.

Cât de interesaţi sunt tinerii să umple aceste goluri şi să cunoască regimul comunist cu bune, dar mai ales cu rele? Şi de ce? În ce fel îi ajută pe ei cunoaşterea trecutului recent?

La Adevărul Live, de la ora 12.00, vorbim cu elevi şi studenţi care consideră că este important să nu ignore o perioadă istorică, chiar dacă n-au trăit-o. În cea de-a patra emisiune din campania „Dreptul la Memorie. „Muzeul comunismului din România“ vorbim cu elevi şi studenţi despre importanţa implicării, în afara şcolii, în programe educaţionale despre comunism:participă la şcoli de vară tematice, vizitează foste închisori comuniste, stau de vorbă cu foşti deţinuţi politici. Cu Alina Duluman, elevă în clasa a XII-a la Liceul „Tudor Arghezi“, participantă la Şcoala de Vară de la Făgăraş, Oana Purice, absolventă a Facultăţii de Litere, participantă a Şcolii de Vară „Experimentul Piteşti“ şi Alina Urs, participantă şi organizatoare a Universităţii de Vară Râmnicu Sărat, cercetător IICCMER.