Dacia romană avea drumuri mai întinse ca România de azi
Dupa cucerirea romana, dar nu numai, Dacia era legata de restul Imperiului Roman printr-o retea de drumuri cu mult mai buna decat este astazi Romania legata de UE. Dacii si romanii au construit drumuri demne de numele de autostrazi, ceea ce multe din drumurile noastre de astazi nu sunt.
Drumurileau fost pentru romani unul dintre cele mai importante mijloace de mentinere a dominatiei asupra teritoriilor cucerite. Pentru sosele, romanii puneau peste cele doua straturi placi de piatra foarte bine cimentate intre ele, astfel incât drumurile rezultate erau extraordinar de durabile. Drumurile romane cele mai importante erau numite imperiale si se ramificau in drumuri mai mici, colaterale, de mai mica importanta. Multe dintre soselele construite de romani urmau vechiul traseul dacic, al cailor de acces existente anterior cuceririi romane. Descoperirile arheologice au aratat ca drumurilor le erau alaturate si indicatoare corespunzatoare pentru orientarea drumetilor-un miliarium, adica o piatra indicând distantele, asezata intre localitatile Potaissa si Napoca in anul 108 sustinete acest lucru.
La reteaua dacica, dupa 108 D.Hr., s-au adaugat si drumurile contruite de romani. Printre cele mai importante era cel din sudul Daciei si care lega Drobeta, in paralel cu Oltul, ajungand pana in zona Bran. O alta legatura importanta era cea dintre Porolissum si Sarmisegetuza. Calitatea acestor drumuri mostenite atesta o tehnologie superioara, la vremea cand erau folositi caii ca mijloc de transport, precum si carutele, ori carele de lupta dar care ar putea sustine destul de bine un trafic cu vehicole moderne.
O alta importanta retea de drumuri se afla in zona Apusenilor, in regiunile aurifere, si lega zona de azi a Aradului, cu o legatura spre Baia Mare si Satu Mare, tot de Sarmisegetuza, fiind, daca putem spune, un precursor al Autostrazii Transilvania.
Un alt exemplu de drum important ar fi cel care trecea pe sub munte si ajungea in actualul judet Galati, la castrul Barbosi din el, in actuala localitate gorjeana Bengesti – Ciocadia, din el se ramifica Transalpina, drum de pamant care trecea prin Ranca si traversa muntii, ajungand la Alba Iulia.
Pe langa aceste drumuri principale, asa cum spuneam, veritabile autostrazi, in lungime totala de peste 700 km, dacii mai aveau tot felul de drumuri (publice, militare, vicinale, private), corespondentele drumurilor nationale, judetene, sau comunale de astazi. De altfel, multe din drumurile nationale ce strabat azi Romania au fost construite pe traseele dacice si romane, care la 254 d. Hr, adunau o retea toatala de aproximativ 12.000 km, numai din cele descoperite pana astazi. Foarte multe drumuri continuau si la sud de Dunare, cu legaturi in primul rand cu Roma, tinand cont ca "toate drumurile duc la Roma" dar si spre Macedonia si Grecia.
Doar 218 kilometri construiti in 21 de ani
Nu numai astfel de retele rutiere n-au putut face multi dintre demnitarii contemporani ce aveau aceeasta resposabilitate, de la Ceausescu, cu Autostrada Bucuresti-Pitesti, la Emil Boc, cu cele cativa zeci de km ale Autostrazii Transilvania, terminand cu eterna Autostrada a Soarelui.
Româniaavea în 1990, 113 kilometri de autostradă (din care 96 de kilometri pe A1 între București și Pitești și 17 km pe A2, de la Fetești la Cernavodă), în prezent în România sunt în funcțiune 331 de kilometri de autostradă. Este vorba de A1 (București – Pitești și centura Sibiului), A2 (București – Cernavodă) și A3 (Câmpia Turzii – Cluj Vest). Ritmul de construcţie al şoselelor rapide este semnificativ mai scăzut, comparativ cu alte ţări din estul şi centrul Europei.Evoluția este cu atât mai nesatisfacatoare cu cât alte state din zonă au făcut pași importanți spre o rețea de șosele rapide de nivel occidental.
Romania si Bulgaria – codasele Europei si la capitolul autostrazi
Unguria are de patru ori mai multe autostrăzi decât noi, la o țară de 2, 5 ori mai mică. De altfel, conform statisticlor, in majoritatea țărilor din fostul lagăr socialist construcția de autostrăzi a avansat, în ultimii 20 de ani, mult mai rapid decât în România. Asta deși cei mai mulți dintre vecinii noștri aveau, la căderea comunismului, rețele mult mai dezvoltate decât cea autohtonă.
Exemplul maghiar este cel mai la îndemână:de la 267 de kilometri de autostradă în 1990, aceștia au ajuns la 1.273 de kilometri în 2009, conform datelor Eurostat. Adică de patru ori mai mult decât noi. Asta în condițiile în care România are 230.000 de kilometri pătrați, iar Ungaria de 2, 5 ori mai puțin (90.000 de kilometri pătrați). Doar vecinii noștri de la sud au o situatie apropiata noua. Oricum, tot au un numar mai mare de kilometri decat noi. Potrivit statisticilor europene, Bulgaria avea deja 273 de kilometri de autostradă în 1990, iar până în 2009 a mai reușit să adauge 145 de kilometri la această rețea, ajungând la 418 km.
