Cum sunt comemoraţi în România cei pe care istoria noastră îl prezintă drept criminali - divizia secuiască, Kratochvil Karoly şi Nyiro Jozsef

Autor 9340 vizualizări


În acest momentopinia publică şi presa din România are multe lucruri de discutat:alegerile parlamentare din iarnă, alianţele politice, mita electorală, sitaţia dramatică din Siria, criza migraționistă, afirmaţiile lui Putin, dezbaterile Clinton vs Trump sau alte subiecte cu iz de tabloid care ocupă spațiu de emisie al talk show-rilor. În tot acest timp au loc tot felul de evenimente care sunt de interes pentru români și pentru ţară mai cu seamă că se petrec pe teritoriul nostru şi care într-un viitor relativ vor lovi şi iar vom fi găsiţi nepregătiţi.

Ne-am obişnuit ca iarna zăpada să ne surprindă, inundaţiile să ne măture dintr-o dată după ce ani de zile s-a defrişat în neştire, urşii să ne „atace”, investitorii să ne ocolească şi să ne întrebăm de ce s-au luat cele mai proaste decizii fără ca nimeni să nu facă nimic. Totuși acestea nu ar trebui să fie normalități.

Revenind la lucruri care se întâmplă în bătătura noastră şi nimeni nu suflă o vorbă – comemorări xenofobe ale unor extremişti maghiari, cu girul și finanțarea autoritatilor ungare, petrecute în Transilvania, au trecut complet neştiute și neanunțate. Întâmplător câte un ziar local sau câte o publicație online maghiară face referire la aceste evenimente, care dacă ar fi avut în prim plan vreun personaj controversat al istorie noastre – Corneliu Zelea Codreanu, mareșalul Ion Antonescu sau alte personaje de un calibru mai redus precum filozoful Nae Ionescu sau poetul Nichifor Crainic – cu siguranță ar fi inflamat spiritele.

Mai exact vorbim de două evenimente de comemorare a Diviziei Secuiești – unul petrecut pe 10 Septembrie si altul pe 26 Septembrie. Unul petrecut la Miercurea Ciuc și altul  la Oradea. Ați spune că da… au și maghiarii eroii lor. Perfect de acord! DAR ce este Divizia Secuiască?

Cine este Divizia Secuiască?

Să facem o recapitulare scurtă a evenimentelor. S-a terminat Primul Razboi Mondial pe 11 Noiembrie 1918. Austria și Ungaria semnaseră pace cu câteva zile înainte, 3-4 aceeași lună. Situația din fostul Imperiul Austro-Ungar era cumplită:haos, dezordine. In acest context la Viena apare un om providential care probabil a scăpat Capitala Austriei de niște distrugeri de proporții. Îl chema Iuliu Maniu. Împreună cu o mână de soldați, mulți transilvăneni, ajută la restabilirea ordinii în Viena. Apoi acest mare roman va pleca spre Oradea și Alba Iulia pentru a fi prezent și părtaș la Marea Unire de la 1 Decembrie. Nu vom idealiza. Au exista discuții, negocieri, dezamăgiri și bucurii, dar una peste alta Transilvania a mers către Regatul României.

Începând cu 4 Noiembrie 1918 Ungaria este intr-o perioada de efervescență și de haos instituțional. Multi sunt nemulțumiți de pierderea războiului, de deciziile pe care le iau diverse regiuni din fostul imperiu, de a se desprinde de acesta si de a merge către alte state. Mulți maghiari visau la Ungaria Mare, care în imaginația lor, includea teritorii unde etnicii maghiari abia dacă reprezentau câteva procente din populație. În această atmosferă de neliniște în martie 1919, o parte asocietății îmbrățișează calea comunismului lui Bela Kun. Acesta dă o lovitură de stat în 21 Martie și în frunte gărzilor roșii se instaurează la putere.Se declară mentorul salvării Ungariei Mari luând măsuri radicale de recuperare a Transilvaniei și Slovaciei. Anulează ordinul lui Károlyi Mihály ca aparatul administrativ să nu se mai prezinte la slujbe și sprijină constituirea forțelor de represiune împotriva românilor formate din fostele forțe de ordine. Cheamă în armată toate forțele patriotice pentru salvarea patriei reușind să adune toate scursurile societății, inclusiv recidiviști. Într-o lună va reuși să formeze o armată de aproximativ 150-200 000 de oameni pe care i-a înzestrat cu armament și muniție din depozitele pe care le-a golit și din dezarmarea trupelor austriece aflate în retragere pe teritoriul unguresc.

Kratochvil Karoly,  conducatorul Diviziei Secuiesti in mijlocul acesteia

Kratochvil Karoly, conducatorul Diviziei Secuiesti in mijlocul acesteia

În aprilie 1919 Bela Kun a sprijinit insurecția anarhistă de la Viena și, prin atacarea în aceași lună a Cehoslovaciei și României, a plănuit unirea Ungariei cu Rusia bolșevică. Pe teritoriul Transilvaniei nucleul armatei maghiare era reprezentat de divizia secuiască formată din 3 brigăzi la care se adăugau detașamentele de represiune formate din jandarmerie, oameni din administrația nobiliară și aventurieri dornici de căpătuială.

La 16 aprilie Bela Kun declară război României și declanșează ostilitățile pe tot frontul românesc. În aceste condiții armata română declanșează contraofensiva cu două divizii de infanterie și două de vânători de munte și după o învăluire, obligă divizia secuiască să capituleze privând armata ungară de unitatea ei de elită. Armata română își continuă înaintarea spre nord despresurând trupele cehoslovace încercuite de ucrainieni și trupele lui Bela Kun și împiedicând joncțiunea acestora.

Pe scurt cam aceasta este istoria comemorată a Diviziei Secuiască – o armată de factură comunistă, deși mai curând titulatura ar fi de unitate paramilitară, care s-a dedat la multe acțiuni de jaf și persecuție la adresa populației civile din Transilvania.

Revenind în timpurile noastre, astfel de comemorări sunt jignitoare pentru toate victimele comunismului.  Ungaria ca și România au îndurat 50 de ani de comunism. Ungaria a fost efectiv măturată de tancurile sovietice în 1956, când a încercat să dea o față umană regimului. Iar Revoluția din Decembrie 1989 a fost o victorie pentru România, dar și o mare baie de sânge unde au murit oameni nevinovați.

Cine sprijină astfel de evenimente?

 Vă întrebați oare ca și noi – cine susține astfel de proiecte de evenimente „patriotice”?. Ambele  evenimente au un punct comun:Institutul de Cercetare a Strategiei Naționale din Budapesta. Nu este o chestiune confidențială și prea greu de aflat. Ziarele care povestesc despre cele două evenimente menționează la loc de cinste această instituție, în ambele cazuri.

Ce este Institutul de Cercetare a Strategiei Naționale din Budapesta? Aceasta este o structură cu profil istoric condusă de fostul primar al municipiului Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno și de Frater Oliver, vicepreședinte al institutului. Pentru cine nu îl știe pe acest ultim domn vă amintim noi – este cel cu scandalul reînhumării rămășițelor scriitorului  fascist și antisemit Nyiro Jozsef.

Mai exact, în primavara anului 2012 în Odorheiu Secuiesc s-a încercat reînhumarea acestui personaj extrem de controversat de către autoritățile ungare și acest domn care este însărcinatul autorităților de la Budapesta cu reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef în România. Statul român, dar și principalele organizații evreiești internaționale s-au opus pentru că Nyiro Jozsef, ca mulți alți simpatizanți și susținători antisemiți și fasciști nu sunt deloc agreați de societatea românească. Momentul 2012 nu  fost unul izolat, încercările de reinhumare si de creare a cultului personalității scriitorului antisemit continuând în pofida poziției suverane a statului român.

Ziarul Gândulfăcea o caracterizare interesantă acestui personaj:„Nyiro Jozsef a desfăşurat, timp de două decenii, o susţinută activitate de scriitor, filosof şi ziarist, fiind totodată, alături de bunul său prieten Wass Albert-viitorul condamnat pentru crime de război-un tot mai fervent politician extremist, membru al Partidului Naţional Maghiar şi, după interzicerea acestuia în 1939, al Partidului Ardelean, înfiinţat la Budapesta în decembrie 1940, după Diktatul de la Viena. Fapt demonstrat nu doar în scris, ci şi prin "acţiuni concrete":potrivit unui raport al consulului ungar la Cluj, dr. Bothmer Karoly, Nyiro Jozsef a fost căpetenia unuia din grupurile de "grupele teroriste de elemente declasate, şovine şi fasciste" care au atacat, devastat, incendiat, terorizat şi ucis români la Cluj şi în împrejurimi, în zilele premergătoare sosirii trupelor horthiste în oraş, în 11 septembrie 1940.

La scurt timp după aceasta, ca membru al Parlamentului Ungar reprezentant al maghiarilor din Transilvania, Nyiro Jozsef s-a stabilit în capitala Ungariei, unde a înfiinţat revista "Magyar Ero" (Forţa Maghiară), unul dintre instrumentele celei mai violente propagande panhungariste, şovine şi antisemite ale regimului horthysto-szalasist. (…) Este un suținător al lui Horthy Miklos, după ce acesta îl decorase cu "Coroana Corvin", pentru "atitudine maghiară". Nyiro Jozsef îşi va păstra aceeaşi atitudine şi după preluarea puterii în Ungaria, în octombrie 1944, de către Partidul "Crucea cu Săgeţi - Mişcarea Hungaristă" condus de Szalasi, implicându-se cu "total devotament" în promovarea ideologiei acestuia (exterminarea evreilor din Ungaria și Transilvania de Nord). În martie 1945, împreună cu membrii Guvernului Szalasi şi cu majoritatea colegilor săi din Parlamentul Ungar, a fugit în Austria, într-un convoi al armatei germane, după care şi-a continuat drumul până în Germania, unde a locuit în zona aflată sub control american, îndeplinind funcţia de ministru al Educaţiei Naţionale în guvernul ungar în exil în Spania fascistă a lui Franco.” 

Nyiro Jozsef

Nyiro Jozsef

Revenind la conducerea Institutului de Cercetare a Strategiei Naționale, Szasz Jeno și Frater Oliver se bucură de sprijinul presedintelui Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, care alături de șeful său de cabinet Veress Laszlo, au militat asiduu, în anul 2012, pentru reînhumarea lui Nyiro Jozsef, fără a ține cont că gestul în sine a dus la o alterare fără precedent a relațiilor bilaterale româno-ungare. Și din câte se pare personajele respective par că nu au înțeles că o întreagă comunitate internațională condamnă gestul lor. Acest gest este cu atât mai de neînțeles cu cât cineva care a condus activitatea serviciilor secrete din Ungaria prin anii 1998, precum este Kover Laszlo, ar trebui să cunoască toate sensibilitățile de această natură. Mai nou vedem că Institutul de Cercetare a Strategiei Naționale finanțează renovarea casei Memoriale Nyiro Jozsef din localitatea Jimbor, județul Brașov (http://nski.hu/bojte-csaba-arvai-a-nyiro-lakban-kettos-hazavatas-szekelyzsomboron.html) și din păcate nu în idea de a o transforma într-un muzeu al ororilor fascismului, antisemitismului sau a comunismului, ci dimpotrivă, pentru a face apologia acestei ideologii și a neo-revizionismului.

Mai mult, numele mai sus amintite apar ca organizatori ai celor două acțiuni de comemorare a Diviziei Secuiești, la fel de provocatoare ca și încercarea eșuată de reînhumare a scriitorului maghiar fascist, deoarece evenimentele din septembrie anul acesta comemorează trupe paramilitare bolșevice, care au atacat România.

Afirmațiile noastre apar ca acuzații foarte grave în contextul în care cele două țări sunt membre UE și NATO. În plus există o serie de legi și reglementări cu privire la condamnarea comunismului, a fascismului și a xenofobiei în ambele țări. Din acest motiv am ales să redăm traducerea a două articole apărute în presa maghiară cu privire la evenimentele descrise de noi.

Dezvelirea monumentului dedicat Diviziei Secuiești(traducere din www.szekelyhon.ro)

În data de 10.09.2016, în curtea Casei Lazăr din apropierea Catedralei Franciscane din municipiul Miercurea Ciuc a avut loc festivitatea de dezvelire a monumentului dedicat Diviziei Secuiești, organizat de Asociația de Husari Matyas din Scaunul Ciuc. Manifestarea a început prin arborarea steagului secuiesc, intonarea imnurilor maghiar și secuiesc, în interpretarea fanfarei „Tuzson Janos” din Cozmeni, respectiv a fanfarei „Zold Fak” din Sântimbru.

După aceasta a fost oficiată o slujbă religioasă, în cadrul căreia vorbitorii au atras atenția asupra obligației de a-i comemora pe predecesorii noștri, de a lua un exemplu din rezistența și eroismul lor, pentru a putea transpune acest lucru în existența noastră de fiecare zi. Preotul Csapai Arpad a cuvântat:„Am dori nu doar să comemorăm trecutul maghiar demn de laudă, deși am avea ce să evocăm – iar mișcarea de opoziție a Diviziei Secuiești este un exemplu pentru aceasta – ci am dori să desfacem acel conținut pe care trecutul ni l-a lăsat moștenire. Am dori să desfacem acel conținut, să-l interpretăm conform epocii, să îl înfrumusețăm, să-l facem să dea rezultate și să se realizeze așa cum l-a lăsat Dumnezeu”. Kincses Kalman, preot reformat din Eliseni, a precizat că a venit timpul sa vorbim despre trecut:„Din perspectiva a 100 de ani care au trecut trebuie să vorbim despre ceea ce ne arată cea mai furtunoasă perioadă a poporului nostru, dar trebuie săvorbim și despre ceea ce reprezintă moștenirea eroilor secui anonimi. Iar noi trebuie să vorbim tocmai despre această moștenire, pentru a înțelege că această moștenire este o obligație pentru noi. Acei militari secui pe care îi comemorăm astăzi au luptat pentru că au avut curajul să își asume și moartea pentru ca tu și cu mine să avem azi patrie, casă, pământ natal. Astăzi, de multe ori, în realitatea cruntă, trebuie să luptăm la fel, să ne asumam sacrificiul, să ne asumăm serviciul pe care îl avem de îndeplinit și să rămânem acasă”.

Szombatfalvi Jozsef, preot unitarian din Cristuru Secuiesc i-a îndemnat pe cei prezenti, spunând că și astăzi trebuie să rezistăm așa cum au rezistat și cei pe care azi îi comemorăm:„Au știut ceea ce trebuie să facă fără să li se dea ordin, fără ca cineva să îi fi îndemnat. Au știut deoarece erau oameni care își iubeau patria.” Petres Kalman, președintele Asociației Husarilor Matyas din Scaunul Ciuc i-a salutat pe cei prezenți în calitate de gazdă. Acesta a spus că decizia ridicării unui monument demn pentru Divizia Secuiască a apărut în anul 2011 și atunci au început să caute sponsori, ajutoare.

A mulțumit pentru încredere și sprijin Consulatului Ungariei la Miercurea Ciuc, Fondului ungar Bethlen Gabor, lui Kover Laszlo, președintele Parlamentului Ungariei, Consiliului Local Bixad, Comisiei memoriale „Millecentenarium”,   lui Fodor Pal și Gergely Istvan, pentru terenul oferit, composesoratelor, firmelor, formațiilor „Heveder” și „Role”, celor aproximativ 2000 de pelerini care au oferit donații, coorganizatorului manifestării, Consiliul local Miercurea Ciuc și InstitutuluideCercetareaStrategieiNaționaledinBudapesta.  Acesta a precizat că doar datorită solidarității a putut apărea monumentul dedicat Diviziei Secuiești, proiectat de către Migholcsa Jozsef și sculptat de Zavacki Walter:„Considerăm din nou important să aducem în conștiința publică această formațiune uitată pe nedrept, ștearsă intenționat din memoria noastră. Și astăzi este nevoie de exemplu, de eroi, de comemorarea lor, de dragostea de patrie capabilă de acțiune și în situații limită. Atunci când idei întunecate și mâini ce dăunează trasează deasupra iubitului nostru ținut secuiesc o nouă regiune sau limite de județe, destrămând unitatea georgrafică în care poporul nostru, poporul secui trăiește de secole, trebuie să luptăm zilnic pentru ca locul nostru de sălaș străvechi să fie un loc, un spațiu de viață și pentru urmașii noștri. Prin muncă, cunoaștere și solidaritate ce apare și în suflete trebuie să luptăm fără compromisuri pentru a ne scrie numele în istoria ținutului secuiesc, respectiv a națunii maghiare drept urmași demni ai Diviziei Secuiești”.

În discursul de salut, Raduly Robert Kalman, primarul municipiului Miercurea Ciuc a numit drept exemplară fapta husarilor păstrători de tradiții:„Deageaba considerăm că putem rezolva problema tinutului secuiesc stând acasă liniștiți, uitându-ne la televizor, ascultând radio-ul și uneori mergând la alegeri, dacă mergem. Este nevoie de mult mai mult. În zilele săptămânii și de sărbători. De aceea visul, intenția pe care au formulat-o husarii din Ciuc este exemplară și de perspectivă. Lucrurile mari sunt acelea pe care le visăm și le facem. Este nevoie de mai mult, de mult mai mult decât asemenea asumări ale unui rol, de o asemenea acțiune pe care acum am putut sa o vedem în perspectiva sa materială și în expresia sa spirituală. Sper că atunci când pelerinii vor veni la Șumuleu Ciuc, atunci vor veni aici, vor arunca o privire asupra acestui monument, vor auzi despere această Divizie Secuiască și își vor da seama că avem o istorie minunată”. La finalul discursului său a spus că această zi nu este doar a celor din Ciuc, ci este a întregii maghiarimi din Bazinul Carpatic. În opinia sa, aparținem unui tot unitar, chiar dacă suntem separați de granițe.

Șirul discursurilor a fost încheiat de Gergely Istvan, care a evocat câteva momente din viața Diviziei Secuiești, a episcopului Marton Aron și s-a referit la importanța comemorării:„Aici va fi amplasată o măsuță, câteva bănci și toată lumea să își ia de mână copilul, nepotul, să se plimbe până aici, să vină aici, să se așeze și să își amintească. Să aducă aminte copiilor, nepoților dar și lui însuși... acest lucru să fie sfânt pentru noi, să ne amintească nu doar de lucruri nemiloase, ci să fie un apel către dragoste, pace, respectul față de ceilalți”.

Kratochvil Karoly

Kratochvil Karoly

Lauda "Căpitanului"

Al doilea eveniment îl celebrează pe nimeni altul decât însuși comandantul acestei Divizii Secuiești. Evenimentul din 23 Septembrie este anunțat, pe 19 septembrie în ediția electronică, și apoi a fost prezentat în cotidianul Reggeli Ujsag din 26.09.2016.

Istoria maghiară are personalități de seamă care au dat exemplu de eroism și iubire de patrie, despre care oamenii din ziua de azi, în mod regretabil, știu prea puține lucruri. Un astfel de erou a fost și ofițerul secui Kratochvil Karoly, în memoria căruia (70 de ani de la moartea sa), vineri, 23.09.2016 a fost organizată o conferință comemorativă la Oradea, în comun de Eparhia Reformată de Piatra Craiului, institutul și Muzeul de Istorie Militară a Ministerului Ungar al Apărării și InstitutuldeCercetareaStrategieiNaționale din BudapestaManifestarea s-a desfășurat la noul sediul al Eparhiei Reformate.

 În calitate de gazdă, preotul Forro Laszlo i-a salutat pe cei prezenți exprimându-și bucuria ca a putut să organizeze această conferință în Oradea. În continuare, episcopul Csury Istvan a luat cuvântul și a spus că în această lume dezorientată sunt mulți care se opun, care sunt împotriva celor care vor să acționeze, să construiască pentru binele comunității, dar după cum este scris și în Biblie, dacă Dumnezeu este cu noi, cine este împotriva noastră? Un astfel de maghiar curajos și ferm a fost și Kratochvil Karoly, al cărui eroism și patriotism poate fi un exemplu pentru fiecare maghiar care luptă pentru patria și credința sa. Szasz Jeno, președintele Institutului de Cercetare a Strategiei Naționaledin Budapesta, a subliniat cât este de important să menții în viață memoria eroilor secui și maghiari. Istoricul militar ungar, Lt.-col. Balla Tibor, a precizat:„respectul cuvenit în memoria militarilor noștri eroi care ne-au apărat patria este obligatoriu pentru dăinuirea națiunii și păstrarea comorilor din trecut”.

Conferința a debutat cu inaugurarea unei expoziții ce a conținut exponate din Primul și al Doilea Război Mondial. Printre cei care au expus la conferință au fost Balla Tibor, Stencinger Norbert, Gottfried Barna, FraterOliver, director adjunct al institutului de Cercetare a Strategiei Naționale, Nagy Szabolcs, Sarkozi Zoltan. Astfel, s-a concluzionat că Kratochvil Karoly a fost una dintre marile personalități uitate pe nedrept de istorie, în calitate de comandant al Diviziei Secuiești dând dovadă, alături de soldații săi, de sacrificiu și dragoste de patrie, fiind un exemplu pentru generațiile următoare. Între cele Două Războaie Mondiale a fost o personalitate importantă a vieții publice, fiind membru al conducerii mai multor organizații revizioniste, precum Asociația Diviziei Secuiești, Uniunea Națională a Frontului Luptător, Asociația Bărbaților Ardeleni, Asociația Vânătorilor Turani. Sistemul său de relații a ajuns la cel mai înalt nivel, având contacte permanente cu Horthy, Teleki și Bethlen. În finalul conferinței a avut loc inaugurarea plăcii comemorative în memoria regimentului 4 infanterie a regelui ungar.”

Nu vom face o analiză a fiecărui text în parte, ele fiind provocări lansate nu doar la adresa statului român, ci și mijloace de diseminare unor idei fasciste și comuniste. Poate acesta chiar e un subiect de discutat de opinia publică din România, atunci când se va găsi timpul necesar...