Autor 2312 vizualizări


Zilele acestea mare parte din conducerea guvernului maghiar s-a mutat în Transilvania, mai exact la Universitatea de Vară de la Tușnad. Lucrurile devin complicate pentru premierul Viktor Orban și guvernul său mai cu seamă că după ce nu a ținut cont de dorințele manifestațiilor care s-au arătat împotriva închiderii Universității Central Europene. Mai mult Parlamentul European a decis să declanșeze art. 7, o procedură care poate duce la sancțiuni pentru Ungaria deoarece guvernul maghiar a decis să continue Legea educațională, care afectează activitatea Universității Central Europene.

Am pus câteva întrebări doamnei Edit Zgut de la Institutul Political Capital din Budapesta despre situația în care se află Ungaria și această lege controversată.

O parte din mass-media crede că decizia luată de deputații europeni se datorează influenței pe care George Soros o are asupra instituțiilor europene. E adevărat? 

„Acesta este doar scenariul portavocilor pro-guvernamentale. Decizia a fost luată deoarece guvernul ungar a trecut o linie roșie importantă trasată de Uniunea Europeană, în ceea ce privește atât lex CEU, a consultărilor naționale părtinitoare, dar și a legii ONG-urilor prin care etichetează organizațiile civile drept amenințare la adresa securității naționale. ONG-urile afectate de această lege funcționează deja în mod transparent în temeiul legislației în vigoare și, prin urmare, nu a fost necesară reglementarea în plus a unui element pentru care există deja o regulă suficientă de furnizare a datelor. Noua legislație este inutilă, discriminativă, stigmatizează și vorbește despre ONG-uri în contextul terorismului, ceea ce va eroda, în consecință, încrederea publică în aceste organizații, precum și aprobarea drepturilor omului pe termen lung. În plus, ONG-urile aflate în vizorul guvernului se pot aștepta la lansarea unor campanii puternice de discreditare în perioada următoare în mass-media loială guvernului și aliațiilor săi.” 

Ce urmează cu privire la lex CEU? 

„Curtea Constituțională (AB) va lua probabil o decizie cu privire la propunerea în care partidele de opoziție au solicitat evaluarea lex CEU, cunoscută și sub numele de amendamentul la legea învățământului superior, aprobată la începutul lunii aprilie. Totuși această evaluare va fi făcută după vacanța de vară, undeva în toamnă. Între timp, CEU a salutat declarația guvernatorului New York-ului, Andrew Cuomo, care a declarat că negocierile cu reprezentantul guvernului ungar au fost "fructuose".Reprezentanții CEU nu au participat la discuții, dar speră că acestea vor conduce la o soluție care să permită universității să rămână în Budapesta ca instituție liberă. Cu toate acestea, indiferent de declarații, guvernul ungar intenționează în mod clar să facă imposibilă funcționarea universității în Ungaria.”

Multe voci spun că PPE ar trebui să respingă FIDESZ, din cauza ultimelor decizii. Credeți că este posibil un astfel de rezultat? 

„În ceea ce privește excluderea pe FIDESZ (partidul lui Viktor Orban n.r.) din la PPE (Partidul Popular European este un partid de centru-dreapta european, unul din cel mai mari partide transnaționale reprezentate în Parlamentul UE n.r.) cred că lucrurile stau în felul următor: chiar dacă critica față de FIDESZ a crescut în cadrul PPE, nu cred că excluderea este un posibil scenariu până când europarlamentarii germani nu vor considera că Orbán este o figură total de neacceptat în partid. FIDESZ are 12 deputați în Parlamentul European, care reprezintă o pondere importantă pentru grupul de lucru și europarlamentarii maghiari sunt "soldații" disciplinați ai PPE. Totuși, rămâne de văzut dacă Merkel va decide să schimbe această tendință după alegerile viitoare din Germania.”

Vedem așadar cum sunt așezate piesele pentru premierul Viktor Orban. Venirea sa la Universitatea de Vară de la Tusnad a fost in fiecare an un moment important pentru că aici are obieceiul să prezinte o parte din liniile directoare ale politicii sale pentru următorul an. Vom vedea așadar ce va spune sâmbătă.  

Citește și: Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt: «Președintele Klaus Iohannis a început un fel de dialog prin care se acceptă parțial autonomia ținutului secuiesc»

""