Autor 103257 vizualizări


Toată lumea ştie de povestea lui Tutankhamon, celebrul faraon descoperit cu mormântul intact şi cu o comoară incredibilă de către arheologul Howard Carter. Rasa sa, însă, a devenit o problemă mondială, scrie publicaţia online io9.com.

Puţină lume ştie că el este fiul unui alt personaj celebru, faraonul Akhnaton, care a vrut să reformeze religia egiptenilor antici şi a fost primul din lume care introdus monoteismul, venerând doar zeul Ra, cel al Soarelui.

Ei bine, geneticianul Yehia Gad a secvenţionat în urmă cu câţiva ani, în 2008, ADN-ul faraonului Tutankhamon. Gad şi echipa sa a analizat, în fapt, mai multe mumii, ceea ce le-a permis să reconstituie genealogia a cinci generaţii din cea de-a 18-a dinastie a Egiptului antic. Numai că rezultatele au întrecut orice aşteptări:o mumie anonimă, pe numele ei de cod KV55 s-a dovedit că este, în fapt, însuşi Akhnaton, faraonul rebel, despre care egiptenii antici au şters aproape orice referire ca răspuns la reformele sale religioase. Mai mult, câteva mumii de fetuşi găsite în sarcofagul lui Tutankhamon, s-au dovedit a fi fetele sale. Testele au mai arătat că părinţii săi au fost şi ei fraţi. Adică atât Akhnaton, cât şi frumoasa regină Nefertiti erau frate şi soră. Această descoperire n-ar fi prea şocantă în sine, deoarece cosangvinizarea era foarte răspândită în Egiptul antic sau printre incaşi.

Între ştiinţă şi geopolitică

Descoperirea a fost făcută publică în 2010 şi publicată în Journal of the American Medical Association;a avut parte de un documentar la Discovery Channel şi apoi a ajuns şi în paginile revistei National Geographic. Akhnaton şi Nefertiti au plantat ei înşisi, chiar în momentul în care l-au conceput pe Tutankhamon, seminţele maladiei degenerative care a dus, ulterior, la moartea fiului lor.

Echipa lui Gad nu a publicat informaţii despre originile rasiale sau etnice ale lui Tutankhamon, afirmând că datele sunt insuficiente.

Numai că de aici începe cu adevărat telenovela. O companie elveţiană care se ocupă de genetică şi genealogii, numită IGENEA, a trimis un comunicat de presă prin care se afirmă că ADN-ul lui Tutankhamon aparţine unei linii ancestrale, sau haplogrup, numită R1b1a2. Aceasta este rară în Egiptul de astăzi, dar este extrem de comună în Vestul Europei. Dovada lor era o captură de ecran din documentarul Discovery, unde se vedea o secvenţă din ADN-ul faraonului.

Când istoria devine o problemă sensibilă

Mai departe, grupurile neo-naziste au început să afirme că Tutankhamon a fost „alb“, iar pe YouTube au apărut zeci de clipuri în care se spune că Tutankhamon are sânge „arian“. Alţii i-au condamnat ulterior pe motiv că sunt rasişti.

Unii se temeau de o posibilă conexiune iudaică, ceea ce ar fi putut duce la tensiuni cu Israelul dacă se ajungea la probleme de genul „Egiptul a făcut parte din Ţara Promisă“ de Yahweh lui Moise. Iar problema este complexă, mai ales când Egiptul şi Israelul au dus câteva războaie în ultimele decenii, cel mai celebru fiind în 1973, când forţele armate israeliene au ajuns chiar la Canalul Suez.

„Alb“ sau „negru“

Dar disputa care a ajuns la nivel internaţional a fost cea legată de originile sale „albe“ sau „negre“. Grupurile de extremă dreaptă pretind că faraonul este de fapt nordic, în vreme ce alţii vor să-l portretizeze drept negru. Un documentar care prezenta comorile lui Tutankhamon a ajuns în final să conducă la demonstraţii pe motivul că moştenirea culturală africană este negată, în timp ce o expoziţie itinerantă a comorilor sale, din 2005, a dus la proteste în Los Angeles, demonstranţii acuzând că reconstrucţia feţei regelui, realizată pe baza scanării craniului, nu este suficient de „neagră“.

Contaminarea probelor?

Problemele nu sunt doar de rasă. Alţi geneticieni au pus la îndoială rezultatele cercetării lui Gad, dacă nu cumva erau contaminate. Şi nu neapărat de către oamenii de ştiinţă, ci de cei care din anii 1920 până în anii 1980 au manevrat mumiile cu mâinile goale, fără mănuşi şi fără procedurile stricte actuale. Cercetătorul a avut foarte puţin timp pentru teste, iar după „Primăvara Arabă“ nu a mai avut acces la mumie, astfel încât să realizeze noi teste, pentru a verifica din nou. Dar el este convins că rezultatul cercetărilor sale este cel bun.

Securitate naţională

Multă lume abia aşteaptă să îşi aroge descendenţa sau ascendenţa din faraonii egipteni. Mormonii din SUA, de exemplu, pretind că provin din Iosif, care a fost un apropiat al familiei regale din Egipt, pe ideea că evreii au emigrat în jurul anului 600 înaintea erei noastre în America, unde au devenit strămoşii „pieilor-roşii“. Desigur, date ADN certe arată că amerindienii au sosit din Asia acum 15.000 de ani, însă asta nu-i împiedică să creadă mai departe ceea ce vor. Pentru Egiptul actual, ADN-ul lui Tutankhamon a devenit problemă de securitate naţională, din moment ce poate vulnerabiliza poziţia ţării în faţa altor state. Pentru afro-americani ar fi un motiv de mândrie că una dintre cele mai mari civilizaţii din istorie ar fi „neagră“, cu mult înainte ca orice civilizaţie europeană să apară. Desigur, egiptenii antici făceau parte dintr-un grup etnic divers.

Copţii, descendenţii direcţi ai faraonilor

Cei mai apropiaţi descendenţi ai lor sunt copţii actuali, o minoritate religioasă din Egiptul de azi, care menţin religia creştină într-o variantă specifică. Aceştia sunt circa 10% din populaţia de 82 de milioane de ţării. Limbajul lor provine din cel folosit în Egipt în epoca Romană. Acum, însă, aceştia folosesc araba, limba coptă nemafiind folosită decât foarte rar, în special în scop liturgic. Mai nou, însă, există un interes tot mai mare pentru reînvierea acestui limbaj. Copţii nu se văd pe ei înşişi drept arabi, ci descendenţi direcţi ai egiptenilor antici. O parte a copţilor antici a trecut, însă, de-a lungul timpului la islam.

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro

""