Cum a ajuns Bucureştiul un dezastru arhitectonic: betoanele comuniste au sufocat clădirile istorice
Capitala s-a dezvoltat haotic, iar clădirile din oraş reflectă această situaţie nefericită. Peste eleganţa monumentelor cu arhitectură istorică care au rezistat furiei comuniste s-a suprapus plictiseala şi uniformitatea blocurilor din cartierele-dormitor.
În ultima vreme, faţa oraşului a fost schimbată de apariţia unor clădiri înalte de sticlă, sedii de bănci sau birouri. Toate acestea încropesc un aspect încoerent, dar interesant în arhitectura Bucureştiului, susţin specialiştii. O mână de ajutor la această degringoladă urbanistică a dat şi legislaţia defectuoasă care nu a impus norme fireşti de construcţie.
Puţine clădiri vechi
Multe dintre clădirile vechi ale Bucureştiului şi-au găsit sfârşitul sub buldozerele lui Ceauşescu care voia sistematizarea cu orice preţ a oraşului. Printre cele care au supravieţuit se numără ruinele Curţii Domneşti, Hanul Manuc, vechi de aproape 200 de ani, precum şi Palatul Cotroceni, clădirea BNR, Palatul Telefoanelor.
Fervoarea demolărilor comuniste în Capitală şi cea a construcţiei prin care se urmărea ştergerea oricăror urme ale trecutului oraşului a dus la apariţia unor clădiri inspirate din arhitectura nord-coreeană. Astfel, pentru ridicarea Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului, a doua cea mai mare clădire din lume după pPentagon, în anii 80 a fost culcat la pământ un întreg cartier Uranus şi odată cu el multe dintre clădirile care au făcut farmecul şi faima oraşului în parioada interbelică.
După 1989, multe dintre edificiile comuniste au fost recosmetizate și li s-a dat o altă destinaţie decât cea iniţială. Cel mai bun exemplu a fost transformarea aşa-numitelor „circuri ale foamei” în malluri. Blocuri-turn de sticlă și edificii futuriste n-au întârziat nici ele să apară în peisajul urbanistic al Capitalei.
Toate aceste inserţii de clădiri noi s-au făcut însă în zone unde predominante sunt casele vechi, fapt care fracturează arhitectura oraşului. Cel mai reprezentativ exemplu este scandalul Cathedral Plaza. Un turn de birouri, înalt de 75 de metri, a fost ridicat chiar lângă Catedrala „Sfântul Iosif”, în inima oraşului. Edificiul nou construit afectează structura de rezistență a acestui lăcaș de cult aflat în patrimoniul național, a cărui vechime este de peste 125 de ani. Mai mult decât atât, peisajul urbanistic al zonei este considerabil deteriorat. „Asemenea construcții nu au ce căuta în zone protejate‟, a spus Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al Capitalei.
El a mai adăugat că o altă problem gravă este aceea că foarte mulți proprietari își neglijează clădirile. „Aceste greșeli au efect în urbanism pe termen lung. Legislația defectuasă nu permite autorităților să ia măsuri împotriva celor care își lasă proprietățile cu valoare arhitecturală în paragină sau nu le întrețin‟, a explicat Pătrașcu. Arhitectul a accentuat și faptul că, la noi în țară, respectarea proprietății private este dusă la extrem. De asemenea, Pătrașcu este de părere că ar trebui create niște structuri de supraveghere în cadrul Primăriei, care să ofere consultanță, avizare și expertiză, astfel încât peisajul urbanistic din București să fie monitorizat.
