Autor 437 vizualizări


Comisia de Cultură a avizat favorabil retrocedarea către Biblioteca Academiei a unor documente medievale datând chiar şi din secolul XIV, precum şi arhive moderne şi contemporane, preluate în mod abuziv de Arhivele Naţionale Române (ANR), în perioada 1978-1979.

Proiectul de lege privind retrocedarea către Biblioteca Academiei a unor documente istorice, reţinute în mod abuziv la Arhivele Naţionale ale României, a primit, marţea trecută, aviz favorabil în Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

Academicianul Florin Filip, vicepreşedintele Bibliotecii Academiei Române, a spus, în şedinţa comisiei, că această problemă a retrocedărilor documentelor este veche de zece ani. Conform acestuia, documentele istorice au fost preluate "pe baza unui act politic şi nu pe baza unei legi".

"Documentele se află în contabilitatea Academiei Române, ele nu au putut fi scoase nici măcare din gestiune", a spus Filip, precizând că documentele sunt "în marea majoritate donaţii".

Dorin Dobrincu, director general Arhivele Naţionale ale Statului, a susţinut că instituţia pe care o reprezintă este, de trei ani, deschisă unui dialog cu Academia Românăă în acest litigiul. "Ceea ce s-a întâmplat în ultimii zece ani e foarte complicat", a spus acesta.


"Este vorba de respectarea legii. Respectarea legii trebuie să fie reciprocă. (...) Dacă foarte multe documente au ajuns prin donaţie la Academia Română, în acelaşi timp au existat nerespectări ale legii şi în urmă cu câteva zeci de ani", a declarat Dobrincu.

Reprezentantul Ministerului de Interne a precizat că decizia pe care o va da Comisia trebuie să respecte deopotrivă dreptul de propritate, accesibilitatea documentelor şi siguranţa lor fizică.


Parlamentarii din Comisia de cultură au precizat că susţin această retrocedare, proiectul primind aviz favorabil cu zece voturi pentru şi unul împotrivă.

La rândul său, conducerea Arhivelor Naţionale a precizat că actele respective sunt colecţii de documente medievale:colecţia "Documente istorice (1358 - 1858)", colecţia "Peceţi (1368 - 1876)", colecţia "Suluri (1559 - 1943)" şi fragmente ale unor fonduri arhivistice moderne şi contemporane:Direcţia Poliţiei şi Singuranţei Naţionale (1906-1916), Creditul Funciar Rural (1873-1945), Casa Comercială Constantin Hagi Pop (1686-1849).

Colecţia "Documente istorice" cuprinde documente emise în cancelariile Moldovei, Munteniei şi Transilvaniei, dar şi ale Imperiilor Otoman şi Habsburgic. Ele acoperă o perioadă de aproape şapte secole, însumând aproape 175 de metri liniari de arhivă.

Colecţia "Peceţi" are 610 documente, dintre care 587 scrise pe pergament şi 13 pe hârtie pânzată. Documentele provin din cancelariile Moldovei, Ţării Româneşti, Transilvaniei, Imperiului austriac, Regatului ungar, Rusiei, Poloniei, precum şi documente emise de Statul Papal şi de Partiarhia ecumenică de la Constantinopol. Ele sunt în diverse limbi (germană, greacă, română, etc.) şi paleografii (slavă veche, chirilică, latină, etc.).

Colecţia Suluri cuprinde 172 de documente, printre care hrisoave, diplome şi brevete regale, berate şi firmane ale sultanilor otomani, hotărnicii de moşii şi planuri.

Fragmentul de fond Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Naţionale constă în 55 de dosare, preluarea sa contribuind la întregirea fondului cu acelaşi nume, existent în Arhivele Naţionale anterior anului 1978.
Fragmentul de fond Creditul Funciar Rural cuprindea peste 2.700 de dosare. Înaintea anului 1978, în anul 1951, a fost depus spre păstrare la ANR respectivul fond, alcătuit din peste 10.000 de dosare. Astfel, prin preluarea din 1978 a documentelor revendicate, a fost refăcută integritatea fondului. În 1981, fondul a fost completat cu alte şase dosare, donate de George Potra.

Casa Comercială Constantin Hagi Pop conţine documente redactate în greacă, română şi alte limbi balcanice, însumând aproape o sută de metri liniari de arhivă.