Autor 657 vizualizări


Pe data de 30 august 2013 la iniţiativa preşedintelui Emil Constantinescu, Fundaţia Română pentru Democraţie va organiza în colaborare cu Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti o prezentare a Memorialului Jilava pentru participanţii la beatificarea Monseniorului Vladimir Ghica, martir al credinţei,  care a fost asasinat de organele de represiune comuniste din România în închisoarea Jilava în 16 mai 1954.

Vor fi prezenţi peste 50 de înalţi reprezentanţi ai clerului din mai multe ţări europene şi membri ai familiei monseniorului Ghica.

În cadrul acestui eveniment se va prezenta un film documentar cu mărturiile foştilor deţinuţi politici anticomunişti din perioada 1948-1964.

Un punct important va fi reculegerea la aşa numitul Reduit, partea centrală a Fortului 13 Jilava în care au fost încarceraţi şi torturaţi cei care erau consideraţi duşmanii regimului comunist. Vizitatorii vor putea parcurge şi un traseu până la Valea Piersicilor zona în care erau executaţii deţinuţii politici condamnaţi la moarte.

 


 

Memorialul Jilava se află la o distanţă de 11 km de Bucureşti (vezi harta), deplasarea putându-se face cu mijloace de transport în comun.

Pentru cei care doresc să viziteze Memorialul Jilava în perioada ulterioară datei de 30 august menţionăm că datorită faptului că Memorialul se află în prezent în perimetrul actualului Penitenciar Jilava intrarea se face doar pe bază de invitaţii care se pot obţine printr-o solicitare la Fundaţia Română pentru Democraţie (coordonatele menţionate) sau prin email la adresa: [email protected].

Manifestarea programată în luna august 2013 face parte din proiectul “JILAVA Fortul 13, Memorialul Totalitarismului:Represiune şi Rezistenţă” lansat în 2012 de preşedintele Emil Constantinescu, membru fondator al Fundaţiei Memorialul Victimelor Comunismului de la Washington şi al Muzeului Războiul Rece de la Berlin, în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România.

Scopul proiectului este realizarea unui memorial al represiunii şi al luptei contra totalitarismului, având drept nucleu clădirile dezafectate ale vechiului Fort 13 de la  Jilava, o construcţie subterană cu o suprafaţă de 20000 mp, datând din 1890 şi care a fost scena unor cumplite evenimente ale istoriei represiunii incluzând pogromul împotriva evreilor, asasinarea unor lideri politici în perioada 1938-1945 şi culminând cu încarcerarea şi torturarea participanţilor la manifestarea anticomunistă din Piaţa Universităţii în noaptea de 21-22 decembrie 1989.

Pentru promovarea acestui proiect Fundaţia Română pentru Democraţie a organizat în cursul anilor 2012-2013 mai multe întâlniri la sediul său cu reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale, ai unor institute de cercetări istorice şi ai unor Asociaţii civice care au acceptat să colaboreze la realizarea acestui proiect. Printre participanţii la aceste reuniuni se numără:Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, comisar şef Dana Cenuşă, şef birou relaţii publice  de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor,  Traian Radu Negrei, director Direcţia de Patrimoniu şi Monumente istorice Primăria Capitalei, Dinu Zamfirescu, preşedinte Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, membru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţi, Radu Ciuceanu, preşedinte Institutul pentru Studiul Totalitarismului, Puiu Haşoti, ministrul Culturii 2012, prof. dr. Daniel Barbu, ministrul Culturii, Gabriel Leahu, secretar general al Ministerul Educaţiei, Daniela Mihai  director al Institutul Naţional al Patrimoniului, prof. dr. Sergiu Nistor, şef catedră de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Florin Dobrescu de la Departamentul de Cercetare-Documentare al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, prof. dr. Zoe Petre, decan Facultatea de Istorie 1990-2000, Mihai Buculei, sculptor, autorul proiectului monumentului Aripi, Radu Boroianu, secretar de stat Ministerul Culturii, Lucia Hossu Longin, membru consiliul de administraţie TVR, autoarea Memorialului Durerii, Alexandru Beldiman, arhitect (1990-1999 preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România, vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor).

Proiectul Jilava are ca obiectiv organizarea Fortului 13 ca un spaţiu de evocare a universului represiunii luptătorilor împotriva totalitarismului şi realizarea unor materiale documentare cu caracter cultural istoric:filme, CD-uri cu mărturii ale foştilor deţinuţi politici, expoziţii de fotografii şi dezbateri asupra represiunii şi terorii.

 În cadrul întâlnirilor organizate la sediul Fundaţiei Române pentru Democraţie s-au prezentat:studiul istoric arhitectural al Fortului 13 Jilava elaborat de Institutul Naţional al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, materialul de prezentare a fortului Jilava realizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, în care este menţionată clasificarea Fortului Jilava ca monument istoric clasa A şi releveul Fortului Jilava realizat de studenţii Facultăţii de Arhitectură Bucureşti.  Administraţia Naţională a Penitenciarelor a organizat în colaborare cu Ministerul Culturii şi Ambasada Olandei la Bucureşti o expoziţie de fotografii ale acestui locaş al terorii.

Pe 4 decembrie 2012 la Ministerul Culturii în prezenţa preşedintelui Emil Constantinescu s-a semnat Protocolul de colaborare dintre Ministerul Culturii şi Ministerul de Justiţie prin care Fortul Jilava a trecut în administrarea Ministerului Culturii în vederea utilizării lui pentru organizarea unui Memorial al totalitarismului. Direcţia Patrimoniului din Ministerul Culturii a inclus în bugetul pe 2013  finanţarea unor lucrări pentru amenajarea acestui Memorial.

Proiectul Jilava Fortul 13, Memorialul Totalitarismului:Represiune şi Rezistenţă îşi propune în continuare amenajarea şi utilizarea spaţiilor ce vor fi deschise publicului. S-a căzut de acord ca  în zona de evocare, intervenţiile să fie minime, limitate doar la consolidări discrete care să asigure soliditatea şi securitatea clădirii pentru a oferi o imagine neretuşată a condiţiilor crunte de exterminare a rezistenţei anticomuniste;scopul amenajării fiind retrăirea senzaţiei de univers închis al terorii. Itinerariul de vizitare va reface drumurile cotidiene ale deţinuţilor din celule la «ieşirile supravegheate  » în curtea închisorii, la duşuri, la infirmerie. În spaţiile de acces se vor instala panouri informative, o sală audio-video, standuri de publicaţii ale Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pentru informarea vizitatorilor asupra adevărului istoric, vor fi expuse obiectele existente la aceea vreme în universul carceral.

Proiectul îşi propune pentru viitor organizarea unor tabere de creaţie care să permită tinerilor artişti contemporani să-şi expună viziunea lor despre trecutul de represiune, atât în spaţiile deschise, cât şi în zona de acces şi amenajarea unui spaţiu destinat conferinţelor şi dezbaterilor pe tema totalitarismului şi represiunii. Se va iniţia o colaborare cu Asociaţia europeană a Forturilor şi cu Ministerul Turismului pentru promovarea la nivel european. În colaborare cu Ministerul Educaţiei se va realiza un tur virtual al închisorii Jilva care va fi inclus în proiectul Istoria recentă a României şi vor fi programate  deplasări ale elevilor în cadrul cursurilor de istorie recentă a României.

În cursul anului 2012 Fortul 13 Jilava a fost vizitat de peste 1200 persoane:elevi, studenţi din capitală şi alte oraşe ale ţări şi de delegaţi din străinătate.

 

 

 

Sursa: http://www.frd.org.ro/rom/comunicat35.htm

""