Ciuma, una dintre cauzele căderii Imperiului Roman jpeg

Ciuma, una dintre cauzele căderii Imperiului Roman

📁 Roma, măreţia şi declinul său
Autor: Redacția
🗓️ 2 iunie 2013

Ciuma ar putea fi una dintre cauzele prăbuşirii Imperiului Roman, conform ultimelor cercetări.Mongolii au folosit ciuma ca armă biologică de război, catapultând victime ale ciumei în oraşele pe care le asediau.

Bacteria care cauzează ciuma, yersinia pestis, a provocat două dintre cele mai mari pandemii din istorie.Prima, Marea Ciumă, care a durat din secolul XIV până în secolul XVII, a inclus şi aşa –numita „Moarte Neagră” de la mijlocul anilor 1300.

O altă perioadă dominată de ciumă este situată mult mai aproape de era noastră, având apogeul în secolele XIX-XX. Aceasta a început în China, la mijlocul anilor 1800, şi s-a răspândit în Africa, America, Australia, Europa şi alte părţi din Asia. Deşi studiile care s-au făcut până acum au confirmat că această boală are legătură cu ambele catastrofe amintite, mult mai multă controversă există în jurul a ceea ce a cauzat „Ciuma lui Justinian”, care a durat din secolul VI până în secolul VIII. Această pandemie, numită după Împăratul bizantin Justinian I, a ucis mai mult de 100 de milioane de oameni, iar istoricii avansează ipoteza conform căreia a condus la declinul Imperiului Roman.

Pentru a rezolva misterul, cercetătorii au investigat ADN provenit de la dinţii prelevaţi de la 19 persoane care au trăit în secolul al VI-lea. Acestea au fost localizate în Bavaria şi se presupune că sunt victime ale Ciumei lui Justinian. Rezultatul a fost fără echivoc, fiind identificată bacteria yersinia pestis.

Cercetătorii susţin că aceste descoperiri confirmă faptul că Ciuma lui Justinian s-a extins peste Alpi, în Bavaria, făcând numeroase victime.

După ce Ciuma din perioada modernă s-a răspândit la nivel mondial, aceasta a rămas înrădăcinată în multe zone rurale, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii raportează mii de cazuri de ciumă anual. Totuşi, spre deosebire de pandemiile din trecut, azi ciuma poate fi tratată cu antibiotice moderne.Cercetătorii speră ca prin reconstrucţia întregului genom să descopere cât mai multe despre această boală.