Autor 1796 vizualizări


Cel mai vechi ADN din istoria cercetărilor științifice a fost extras din molarii unor mamuți care au trăit în nord-estul Siberiei până în urmă cu 1,2 milioane de ani.

Cercetătorii au recuperat și au secvențiat ADN din rămășițe provenite de la trei mamuți, îngropate în permafrost, un strat care contribuie la conservarea materialului genetic. Cel mai vechi dintre cele trei exemplare, descoperit în apropiere de râul Krestovka, are o vârstă de aproximativ 1,2 milioane de ani. Un altul, găsit lângă râul Adycha, are o vechime cuprinsă între 1 milion și 1,2 milioane de ani. Al treilea, descoperit lângă râul Chukochya, are o vechime de 700.000 de ani, relatează Agerpres.

„Este vorba, de departe, despre cel mai vechi ADN recuperat vreodată”, a declarat expertul în genetică evolutivă Love Dalen, de la Centrul de Paleogenetică din Suedia, coordonatorul studiului publicat în revista Nature.

Până acum, cel mai vechi ADN recuperat de cercetători provenea de la un cal care a trăit în peninsula canadiană Yukon în urmă cu circa 700.000 de ani. Prin comparație, specia noastră, Homo sapiens, a apărut abia în urmă cu 300.000 de ani.

Cele mai multe cunoștințe despre animalele preistorice provin din studierea fosilelor, dar există anumite limite în privința aspectelor pe care scheletele le pot dezvălui despre un organism, în special atunci când este vorba despre relații genetice și trăsături fiziologice. ADN-ul străvechi poate să umple aceste goluri de cunoștințe, dar el este extrem de perisabil. Noile tehnici de cercetare, foarte sofisticate, le permit oamenilor de știință să recupereze ADN-uri străvechi.

Cel mai vechi dintre cele trei specimene, mamutul Krestovka, a aparținut unei linii genetice până acum necunoscute, care, în urmă cu peste 2 milioane de ani, s-a desprins din linia care a dus la apariția mamuților lânoși.

Potrivit geneticianului Tom van der Valk, autor principal al studiului, se pare că membrii liniei Krestovka au fost primii mamuți care au migrat din Siberia în America de Nord mergând peste un istm în prezent dispărut, cu 1,5 milioane de ani în urmă, folosit și de mamuții lânoși care au migrat ulterior, în urmă cu 400.000 - 500.000 de ani.

Foto sus: Beth Zaiken / Centre for Palaeogenetics