Ceauşescu a fost inclus în rândul celor mai cumpliţi dictatori de revista TIME

Revista Time a făcut în anul 2011 o recenzie a celor mai aprigi dictatori ai secolului XX. Alături de Nicolae Ceauşescu, sunt prezentaţi lideri-în funcţie sau nu-precum Muammar Gaddafi în Libia, Benito Mussolini în Italia, Kim Il-Sung în Coreea de Nord, Francisco Franco în Spania şi, bineînţeles, Adolf Hitler în Germania nazistă şi fostul lider sovietic Iosif Stalin. Pe lângă măsurile opresive impuse de fiecare în parte, Time a luat în calcul şi numărul de morţi de care au fost găsiţi responsabili cei mai cumpliţi dictatori ai secolului XX.

Kim Il-Sung a condus Coreea de Nord mai bine de 21 de ani, în perioada 1972-1994. Un stalinist devotat, este cunoscut ca Omul de Oţel. La fel ca idolul său, el a cultivat cultul personalităţii. Fiind descris ca "una dintre cele mai intrigante personalităţi ale secolului XX, " el a stat în fruntea statului cât timp Coreea de Sud a schimbat şase preşedinţi, SUA nouă şefi de stat, şi în timp ce în Japonia s-au perindat 21 de premieri. Pentru a-şi menţine însă autoritatea în stat, a eliminat pur şi simplu persoanele care prezentau pericol, fără nicio formalitate sau vreo urmă de bază legală.

Kim Jong Il (foto), fiul "preşedintelui etern" al Coreii de Nord şi şef al statului din 1994 până în prezent, a fost acuzat de toate crimele posibile, de la uciderea propriului frate pe când era mic copil, până la răpirea unui director de film sud-coreean şi a soţiei sale în tentativa de a relansa industria de film din Coreea de Nord. La fel ca tatăl său, el se află centrul unui grotesc cult al personalităţii, impunând poporului să-l venereze ca pe un Dumnezeu pe pământ. În timp ce o mare parte din banii statului intră în bugetul armatei, a cincea ca mărime din lume, în cele 17 palate ale sale şi în viaţa luxoasă pe care o duce, populaţia ţării a trecut prin mai multe perioade de foamete cruntă.

În rândul celor mai aprigi dictatori, publicaţia Time nu l-a putut omite pe Nicolae Ceauşescu (1965 -1989). "Pentru câteva decenii, Ceauşescu a fost apreciat de Occident, în principal datorită faptului că era un lider comunist care sfida Moscova. Dar în timp ce independenţa sa faţă de sovietici era lăudată la nivel internaţional, el a condus un regim opresiv în România, care a ajuns până la limitarea liberului arbitru în rândul poporului său, prin poliţia lui secretă, Securitatea. Pentru creşterea demografică, Ceauşescu a interzis avortul, a făcut aproape imposibil de realizat divorţul, a impus taxe cu 20% mai mare familiilor fără copii şi a făcut obligatorii testele de sarcină periodice. Aceasta a dus la o rată crescută de abandon a nou-născuţilor care se resimte până în prezent", scrie Time.

"Arhetipul răului", Adolf Hitler a fost în fruntea Germaniei Naziste în perioada 1934-1945, fiind considerat responsabil de moartea a 70 de milioane de persoane, militari şi civili, în doar şase ani de război. Dintre aceste victime, 17 milioane au fost oameni cu origini evreieşti ce au fost ucişi în timpul Holocaustului, fiind consideraţi "indezirabili".

"Moartea unui om e o tragedie, moartea a milioane de oameni reprezintă doar o statistică", aceasta este zicala urmată de fostul lider sovietic Iosif Stalin (1941-1953), considerat responsabil de moartea a aproximativ 20 de milioane de oameni. El şi-a consolidat pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937.Benito Mussolini, unul dintre principalii iniţiatori ai fascismului, a deţinut funcţia de şef de stat al Italiei în perioada 1934-1945. Ducele, după cum era supranumit, era obsedat de ideea resuscitării gloriei Romei antice. A dus o luptă puternică folosindu-se de acte de violenţă împotriva disidenţilor politici. Ţelul său suprem era să cucerească alte teritorii, fie prin mişculaţii guvernamentale şi diplomatice, fie prin invazie militară. La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, el a fost capturat de comunişti, executat şi agăţat cu capul în jos de un cârlig de măcelărie.

Francisco Franco, "conducătorul ultimei cruciade"

Când Aliaţii au declarat victorie la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial au uitat să precizeze că mai rămăses un fascist:Francisco Franco (foto), regent în regatul Spaniei în perioada 1939 -1975. El a obţinut victoria în războiul civil spaniol cu ajutorul lui Hitler şi al lui Mussolini, dar a menţinut statul departe de conflictul în care aliaţii lui i-au confruntat pe sovietici, pe americani şi pe britanici. S-a autointitulat "conducătorul ultimei cruciade" iar, în încercarea de a-şi menţine autoritatea, a recurs la toate mijloacele de convingere dictatorială:violenţă, tortură, lagăre de concetrare, cenzură, oprimare a grupurilor etnice minoritare şi a femeilor, muncă forţată şi execuţii politice.

"Hitler înzecit"

"Hitler a avut un mare obiectiv: dreptate pentru poporul său, suveranitate poporului său, recunoaşterea independenţei poporului şi a drepturilor sale asupra resurselor. Dacă acesta a fost Hitler, lăsaţi-mă să fiu eu Hitler înzecit", a declarat preşedintele statului Zimbabwe, Robert Mugabe. În funcţie din 1987 până în prezent, el a ordonat Guvernului să se implice în conflicte armate cu ţările vecine, principalele ţinte de atac fiind caucazienii, homosexualii şi oponenţii săi politici. Există informaţii conform cărora a tăiat mâine şi picioarele soţiei unui rival politic şi apoi i-a dat foc. În prezent, locuitorii din Zimbabwe au cea mai mică speranţă de viaţă:37 de ani pentru bărbaţi şi 34 pentru femei.

Robert Mugabe

Saddam Hussein, în fruntea Irakului în perioada 1979-2003, n-a dat dovadă de milă, executând toate persoanele care i-au ameninţat la un moment funcţia de preşedinte şi puterea în stat, scrie Time. A persecutat minoritatea kurdă folosindu-se de arme chimice şi a pornit războiul împotriva Iranului şi a Kuwaitului. În cazurile în care nu reuşea să câştige obedienţa poporului prin cultul personalităţii instituit în Irak, Saddam Hussein recugea la asasinate şi tortură pentru a-şi atinge obiectivul.

Saddam Hussein

Pedepsele lui Mullah Omar

Mullah Omar a fost liderul spiritual al talibanilor din Afganistan din 1996 până în 2001. Faima sa a început să crească când a condus un grup de 30 de oameni, porniţi să salveze două fete răpite şi violate de nişte "baroni locali". De aici până la titlul de "Comandantul celor Credincioşi" nu a fost cale lungă. Aflat în fruntea Guvernului, el a transformat interpretările dure ale religiei islamice în legi de sinestătătoare. Mullah Omar a decis, astfel, interzicerea dansului, a aplaudatului la evenimentele sportive, a zmeielor, a şahului, a animalelor de pluş şi a felicitărilor de Crăciun. Totodată, a impus pedepse severe pentru diverse "infracţiuni" Femeilor care erau prinse cu unghiile date cu ojă li se tăiau degetele, iar cei care au comis adulter erau omorâţi cu prietre. În 1996, Afganistanul a devenit cea mai opresivă ţară din lume iar, din perspectiva lui Osama bin Laden, sediul perfect pentru gruparea sa teroristă. În mai 2011, au apărut informaţii conform cărora Mullah Omar ar fi fost ucis, dar talibanii infirmă vehement ştirea.

De la un luptator de gherila comunist, Mao Zedong (foto) a devenit liderul celei mai populare naţiuni în 1949. El a întreprins o serie de programe în China, concepute după idealurile marxiste. Aceasta au cauzat, însă, foamete şi sinucideri în rândul populaţiei. În perioada regimului său, din 1949 până în 1976, lui Mao îi sunt atribuite între 40 şi 70 de milioane de decese.

Jiang Qing (foto) sau Madame Mao, după cum era cunoscută în Occident, a fost a treia şi cea mai influentă soţie a liderului chinez Mao Zedong . Titlul de Primă Doamnă a PartiduluI Comunist nu a mulţumit-o. Ea a înfiinţat o grupare denumită "Banda celor patru" care a controlat cele mai puternice centre ale Chinei, după ce sănătatea soţului ei a început să se deterioreze. Madame Mao este considerată responsabilă pentru susţinerea Revoluţiei Culturale, o perioadă de zece ani în care cultura chineză a fost distrusă iar trei milioane de oameni au fost ucişi.

"Regele regilor în Africa", aşa s-a autointitulat Muammar Gaddafi, care a preluat şefia Libiei în 1969. Deşi susţine că regimul politic în Libia este democraţia, şi-a apărat funcţia şi puterea prin nenumărate acte de violenţă, finanţând grupări teroriste din întreaga lume. Printre acestea se numără şi cel care a ucis atleţii israelieni la Jocurile Olimpice de la Munchen, în 1972.

Francois "Papa Doc" Duvalier, preşedinte al statului Haiti în perioada 1957-1971, a indus teroare în populaţia ţării prin gruparea paramilitară Tonton Macoutes, înfiinţată la comanda sa. Tonton Macoutes era mai temută decât armata naţională. "Domnia lui Papa Doc" a fost puternic influenţaţă de cultul voodoo al cărui adept era însuşi şeful de stat. A luat numeroase decizii cel puţin bizare bazându-se pe superstiţiile specifice cultului. Printre acestea se numără ordinul de ucidere a tuturor câinilor cu blană neagră şi transmiterea pe toate canalele de teleziune ştiri doar despre el. Totodată, "Papa Doc" a susţinut că el l-a ucis pe preşedintele american John F. Kennedy, aruncând un blestem asupra lui. A impus implementare unor măsuri excentrice în sistemul educaţional din Haiti, care a determinat o mare parte din părinţii haitieni să nu-şi mai trimită copiii la şcoală. În rândul celor care au continuat studiile se numără 30.000 de morţi.

Jean-Claude "Baby Doc" Duvalier a ajuns la cârma statului Haiti (1971-1986) după moartea tatălui său despotic. Profitând de statutul său, a dus o viaţă luxoasă, făcându-şi un renume de playboy. Fără interes pentru propriul popor, s-a folosit de trezoreria statului ca de un cont bancar personal. După zece ani de când se afla în fruntea statului Haiti, s-a căsătorit Michele Bennett Pasquet, organizând o nuntă de trei milioane de dolari care a stârnit furia populaţiei. Cuplul prezidenţial s-a bucurat de un stil de viaţă somptuos, asigurat de afacerile ilegale cu droguri şi de vânzare cadavrelor haitienilor către instituţiile de învăţământ de medicină de peste Ocean. În anii '90, a plecat în exil la Paris, pentru ca recent să facă o vizită-surpriză în ţara sa de origine. El a fost arestat şi acuzat de trădare, delapidare şi exces de putere de autorităţile haitiene.

Jean-Claude "Baby Doc" Duvalier

În 1975, Saloth Sar, un simplu student a devenit liderul de facto al Cambodgiei.El s-a autointitulat Brother No. 1 (Fratele nr. 1), dar şi-a asumat şi numele "Pol Pot", de la "politique potentielle" ("potenţial politic"). Pol Pot era hotărât să ofere ţării sale un nou început. Cum? Distrugând toată cultura şi istoria printr-o campanile denumită "Anul Zero". Astfel, a demarat o domnie a terorii asupra intelectualilor, a călugărilor budişti, a persoanelor cu dizabilităţi şi a tuturor care aveau sau au avut vreodată contact cu Occidentul. Chiar şi purtatul ochelarilor era considerat, în opinia lui Pol Pot, un semn de slăbiciune. Regimul lui şi al partidului său, Khmer Rouge, a durat doar patru ani, până în 1979, timp în care au murit, însă, 1, 5 milioane de oameni (unul din patru cetăţeni ai Cambodgiei) au murit.

Preşedintele Sudanului, Omar Hassan al-Bashir, în funcţie din 1989 până în prezent, este acuzat de Curtea Criminală Internaţională de genocid, crime de război şi împotriva umanităţii. El a pus la cale o campanie de asasinari, tortură, viol şi jaf în regiunea Dafur din Sudan, în încercarea de a eradica toate triburile care nu erau de origine arabă. Organizaţiile internaţionale umanitare estimează că 400.000 de persoane au fost ucise iar alte câteva mii au fost reduse la sclavie.

Şahul Mohammad Reza Pahlavi, liderul Iranului în perioada 1941-1979, s-a bucurat de un stil de viaţă somptuos. În '71, el a sărbătorit 2.500 de ani de la instituirea monarhiei printr-o petrecere de 100 de milioane de dolari. Între timp, poliţia secretă a statului, SAVAK, asasina toţi oponenţii regimului şi tortura persoanele suspectate că ameninţă domnia sa. Printre metodele folosite se număra violul, turnarea de acid pe victime, arderea, execuţia publică şi extragerea dinţilor şi a unghiilor.

Preşedintele Republicii Federale Iugoslave şi al Serbiei în perioada 1997-2000, Slobodan Miloşevici s-a impus în regiune cu ajutorul naţionaliştilor sârbi şi a legilor opresive instituite, printre care se numără şi închisoarea pe trei ani pentru oricine ia în râs Serbia. El însuşi a alimentat ura interetnică şi religioasă, războaiele sale din anii '90 cauzând moartea a 250.000 de persoane şi lăsând fără adăpost alte două milioane de oameni.

"Trujillo pe Pământ, Dumnezeu în Rai"

Rafael Trujillo (foto) a fost ales preşedinte al Republicii Dominicane în 1930, fiind renumit pentru generozitatea cu care îşi acorda singur medalii. El a fost în fruntea statului în două rânduri, în perioadele 1930 -1938 şi 1942 -1952. În timpul ce se afla la cârma ţării, el a ordonat ca toate bisericile să fie marcate cu "Trujillo pe Pământ, Dumnezeu în Rai", a lansat o politică rasistă deschisă împotriva tuturor haitienilor de culoare şi a încercat să-l asasineze pre preşedintele Venezuelei. În 1937, a ordonat uciderea a aproape 30.000 de haitieni care trăiau pe teritoriul dominican, la graniţa cu Haiti.