Autor 16240 vizualizări


Mii de iranieni demonstrează de aproape o săptămână, denunţând corupţia şi condiţiile de trai. În urma confruntărilor cu forţele de ordine, cel puţin 20 de oameni au murit, iar autorităţile dau vina pe agenţii puterilor străine. Analiştii susţin că protestele au fost provocate de forţele conservatoare, dar au fost deturnate de reformişti, care se opun regimulului ayatollahului Ali Khomeini.

Mii de iranieni şi-au continuat protestele, ieri, în multe oraşe , pentru a cincea zi consecutiv, în ciuda avertismentelor autorităţilor de la Teheran că guvernul nu va tolera nici un fel de tulburari. Peste 450 de oameni au fost arestaţi în timpul manifestaţiilor împotriva corupţiei şi a condiţiilor de trai. Autorităţile iraniene dau vina pe anti-revoluţionari şi pe agenţii puterilor străine pentru izbucnirea acestor proteste. 

Cel puţin 10 demonstranţi şi un poliţist au fost ucişi pe 1 ianuarie în timpul demonstraţiilor antiguvernamentale violente din Iran, potrivit televiziunii de stat iraniene. Potrivit unui bilanţ neoficial, numărul morţilor de la izbucnirea demonstraţiilor pe 30 decembrie ar fi de 22. Declanşate în semn de protest faţă de scumpirea produselor de bază, acestea s-au transformat în proteste politice, incluzând atacuri asupra unor secţii de poliţie. Numeroase imagini video postate pe reţelele de socializare înfăţişează protestatari scandând pe străzile capitalei iraniene „Moarte Dictatorului!”, în vreme ce unii rup imensele panouri stradale cu chipul liderului suprem, ayatollahul Ali Khomeini, care conduce ţara din 1989. Potrivit agenţiei Associated Press, la Teheran protestatarii au scandat „Jos cu dictatorul”, referindu-se la Ayatolahul Ali Hamenei şi „Reza, şahul – binecuvîntat să-i fie sufletul”.  

Clericii conservatori au aprins spiritele 

 Analiştii au remarcat că protestele au izbucnit în oraşul Maşhad aflat în nord-estul ţării, în apropierea graniţei cu Turkmenistan. Metropola cu trei milioane de locuitori este locul de baştină al clericului conservator Ebrahim Raizi. La alegerile prezidenţiale din 2017 el a fost principalul contracandidat al lui Rohani dar a pierdut competiţia. 

 Şi socrul lui Raizi, clericul radical Ahmad Alamolhoda, locuieşte la Maşhad. El s-a declarat în ultima vreme nemulţumit că în Iran pot din nou avea loc concerte, notează DW. Iar protestele din ultimele zile au debutat după ce şeful poliţiei din Teheran a comunicat că femeile care încalcă obligativitatea de a purta voalul islamic nu vor mai fi arestate ci obligate să ia parte la cursuri de bună purtare cetăţenească. Aceste proteste arată şi cât de divizată este ţara între cooservatori şi reformişti . Mashhad, al doilea oraş ca mărime din ţară, unde au început tulburările pe 28 decembrie, este de câţiva ani, bastionul adversarilor preşedintelui reformist Rohani, care critică politica de deschidere către alte ţări a acestuia şi se tem să vadă beneficiile economice ale acesteia. 

 Bănuiala că protestele au fost aţâţate de apropiaţii lui Raizi şi Alamolhoda răzbate din declaraţia vicepreşedintelui Djahanghiri. Şi, într-adevăr, cei doi par să le fi scăpat de sub control. Iniţial, demonstraţiile au avut un caracter conservator foarte pronunţat, cu câteva revendicări sociale cum ar fi ieftinirea traiului de zi cu zi.  

Protestele , scăpate de sub control 

 Apoi, demonstraţiile din mai multe oraşe iraniene au luat o turnură neaşteptată. Ele au fost aţâţate din cercuri ale clericilor, dar au fost confiscate de forţe seculare care se ridică în principal împotriva mulahilor. Potrivit BBC, protestatarii au scandat, între altele: „Oamenii cerşesc iar clericii se poartă de parcă ar fi zei“. Potrivit unor relatări apărute în presă, demonstranţi au incendiat, în oraşul Abhar, aflat în nord-vestul Iranului, portrete ale liderului revoluţiei islamice, ayatollahul Ali Khamenei. 

 Trei decizii ale guvernului de la Teheran au alimentat nemulţumirile spune Clement Therme, cercetator la IISS (International Institute for Strategic Studies):a decis să închidă mai multe instituţii de credit pline de datorii. "Regiunea Khorasan , din care face parte oraşul, a fost afectată de aceste închideri", precizează Fariba Adelkhah, cercetatoare la Sciences-Po.  "Iranienii au avut sentimentul că au fost furaţi de către stat. Pe vremea lui Ahmadinejad, guvernul salva cu orice preţ aceste instituţii <>“, adauga Clement Therme. În plus, preţul oualor şi cărnii de pasare a crescut din nou în decembrie, atingând o creştere de 50% pe an, potrivit cifrelor băncii centrale iraniene. Pe 10 decembrie, preşedintele Rohani, reales în mai pe promisiunea de a îmbunătăţi situaţia economică a ţării, şi-a prezentat bugetul în Parlament, buget care conţine aceste angajamente de a însănătoşi finanţele statului. Pentru prima dată, se văd cheltuielile pentru fundaţiile religioase, centrele de cercetare şi alte instituţii nealese legate de regim. "Oamenii au aflat cum clericii îşi iau partea leului din buget, fără a fi răspunzatori, în vreme ce viaţa de zi cu zi a iranienilor devine tot mai dificila", susţine Omid Memarian, un analist iranian citat de BuzzFeed. 

"Nu este nici o revoluţie, nici o mişcare politică, ci mai curând explozia frustrărilor cauzate de stagnarea politică şi economică pe care populaţia iraniană o refulase", apreciază Ali Vaez, de la International Crisis Group. Acelaşi analist este de părere că deocamdată „guvernul nu pare înclinat să folosească forţa brută, de teamă ca aceasta să nu facă jocul opozanţilor interni sau duşmanilor din străinătate”.  

Cotidianul portughez Diario de Noticias încearcă să identifice „adversarii externi şi interni aflaţi în vizorul lui Rouhani”. Căci, „pe de o parte, guvernul acuză „elemente ostile“ din străinătate de aţâţarea mişcării de protest”, iar „pe de altă parte, acesta bănuieşte că ultraconservatorii, rivali ai curentului mai moderat al lui Rouhani, încearcă să saboteze politica guvernului”, 

Protestatarii au criticat şi politica externă a Iranului, cu precădere tendinţele hegemoniale manifestate de liderii revoluţiei islamice de la debutul războiului din Siria. Potrivit aceleiaşi relatări a BBC, demonstranţii ar fi scandat "Nu Gaza, nu Liban, viaţa mea pentru Iran".  

Locuitorii se plâng cu precădere de scumpiri, un flagel cu care se confruntă deja de la debutul anilor 1970. Numeroşi cetăţeni sunt nemulţumiţi fiindcă viitorul buget prevede diminuarea unor ajutoare sociale. Aceasta afectează mai ales populaţia săracă. În plus, Fondul Monetar Internaţional anticipează că şomajul se va ridica în următorii ani în jurul valorii de 12 procente. Un demonstrant a declarat pentru BBC că el nu protestează împotriva preşedintelui Rohani ci împotriva „sistemului putred“.  

Divizarea care traversează societatea iraniană este complexă şi depăşesc scindarea simplistă dintre protestatarii pro-guvernamentali şi suporterii unei relaxări a regimului. 

În oraşele europene în care diaspora iraniană este prezentă puternic, a organizat mitinguri în sprijinul protestatarilor. Laureata Premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi, o iraniană care trăieşte în exil, estimează că este posibil ca protestele să devină mai ample decât cele înregistrate în 2009. 

Ayatollahul Khamenei arată cu degetul spre agenţii străini

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat, ieri, duşmanii Iranului că alimentează incidentele din republică şi să s-au unit împotriva regimului, după manifestaţiile din ultimele zile. „În ultimele zile, duşmanii Iranului s-au folosit de diverse mijloace - bani, arme, politică, informaţii - pentru a provoca probleme în Iran“, a declarat ayatolahul, conform presei oficiale.

 El a mai spus că se va adresa poporului iranian la „timpul potrivit“.Preşedintele iranian, Hassan Rohani, care a făcut apel duminică la calm, a avertizat luni că „poporul iranian le va răspunde celor care provoacă tulburări“', care nu sunt, în opinia sa, decât „o mică minoritate“'. 

„Două sute de persoane au fost arestate sâmbătă, 150 - duminică şi circa 100 – luni“, a declarat subprefectul Teheranului, Ali-Asghar Nasserbakht, pentru agenţia Ilna, apropiată reformatorilor.

 „Estimâm că situaţia la Teheran este mai calmă decât în zilele precedente. Luni era deja mai calmă decât în zilele precedente“, a mai spus Nasserbakht.  Potrivit responsabilului iranian, nici o solicitare nu a fost făcută la Baza Sarollah, a Gardienilor Revoluţiei, însărcinată cu asigurarea securităţii în caz de tulburări, pentru a interveni, precizând că doar forţele de ordine intervin pentru moment la Teheran.  „Nu vom permite în nici un fel ca insecuritatea să continue la Teheran'', a declarat generalul Esmail Kossari, ''numărul doi'' în ierarhia Bazei Sarollah, potrivit televiziunii de stat. ''Dacă aceasta va continua, responsabilii vor lua decizii pentru a-i pune capăt“, a avertizat el. 

 Ce şanse de reuşită au protestatarii să răstoarne regimul  

 Sunt voci care fac paralele între ce se întâmplă acum şi revoltele din statele arabe, aşa zisa „primăvară arabă“, din 20010-2011. Şi asta pentru că mai repede decât în timpul revoltei din Tunisia, au apărut lozincile politice legate şi de înlăturarea republicii islamice, dar şi de revenirea la putere a şahilor. Iranul este însă altceva decât Tunisia, Egipt şi Libia, unde dictatorii au fost înlăturaţi. Nu numai pentru că acolo nu domina sunniţii, ci şiiţii, dar în Iran arabii constituie o minoritate mică. Elitele Iranului, dar şi opoziţia faţă de conservatorii strânşi în jurul ayatolahului Ali Khomeini, au crescut în revoluţia islamică, în revolta împotriva şahului legat de Occident. O parte din liderii opoziţiei, ţinuţi de ani de zile în arest la domiciliu, sunt clerici şiiţi. 

Se vor naste acum unii noi lideri ai opozitiei? Nu se ştie. Înlăturarea sistemului care este susţinut de milioane de soldaţi devotaţi - gardieni ai revoluţiei, pare imposibilă şi ar face în mod sigur un numar mare de victime. Acest lucru pune în situaţie dificilă Occidentul, poate cu excepţia lui Donald Trump, care şi aşa dorea să rupă toate contactele cu republica islamică.

Reacţii externe 

 Preşedintele american Donald Trump a spus că demonstraţiile ar arăta că Iranul „eşuează pe toate nivelurile” şi că a „venit vremea schimbării”. În decursul mai multor ani, poporul iranian a fost supus represiunilor. El are nevoie de hrană şi libertate. Odată cu încălcarea drepturilor omului, în Iran este jefuită averea ţării. A venit timpul schimbărilor, a scris liderul American pe Twitter. Uniunea Europeană şi-a exprimat speranţa că dreptul la demonstraţii paşnice va fi garantat. Rusia a precizat că revolta este „o chestiune internă a Iranului” şi că „orice amestec extern care destabilizează situaţia este inadmisibil”. Turcia s-a declarat preocupată în legătură cu mişcarea de protest şi a avertizat în legătură cu „intervenţiile străine“.  

„Turcia este preocupată în legătură cu informaţiile potrivit cărora manifestaţiile (din Iran) se extind, provoacă morţi, precum şi pagube unor clădiri publice“', a afirmat Ministerul turc de Externe într-un comunicat, adăugând că „bunul simţ trebuie să prevaleze pentru a împiedica orice escaladare“' a situaţiei. „Violenţa şi provocările trebuie evitate“, se mai spune în comunicatul Ankarei, avertizând în legătură cu „intervenţiile străine“.

Relaţiile dintre Turcia şi Iran s-au revigorat în mod net în ultimele luni de când Ankara şi Teheranul cooperează cu Moscova în dosarul sirian. Presa conservatoare turcă îşi exprima marţi neliniştea în legătură cu situaţia din Iran. Cotidianul proguvernamental „Yeni Safak“ vorbea îndeosebi despre „o escaladare periculoasă“, acuzând SUA că se află în spatele violenţelor din Iran. La rândul său, cotidianul Yeni Akit avertiza: ''Occidentul este în spatele revoltei din Iran (...) Dacă reuşeşte acolo, ţinta va fi Turcia''.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a exprimat el luni sprijinul pentru demonstraţiile din Iran, folosindu-se de proteste pentru a ataca din nou conducerea de la Teheran, inamic al Israelului, transmite DPA.

„Iranieni curajoşi ies pe străzi“, a spus el într-un mesaj în engleză transmis într-o înregistrare video. „Ei caută justiţie. Caută libertăţile de bază care le-au fost interzise timp de decenii“, a adăugat el.

Netanyahu a acuzat de asemenea„regimul crud“ de la Teheran că iroseşte bani pe alimentarea urii între Israel şi Iran. "Regimul este îngrozit" de cetăţeni, a adăugat el. Premierul israelian s-a referit de asemenea şi la liderii europeni, spunând că „multe guverne europene urmăresc în tăcere în timp ce tineri iranieni eroici sunt bătuţi în stradă“.

""