Autor 850 vizualizări


O firmă din Bistriţa a primit certificat de urbanism pentru ridicarea unei clădiri multifuncţionale într-un cartier central al oraşului, fără ca Primăria să ştie că în zonă a existat un cimitir. Un profesor de istorie are documente serioase care atestă existenţa a două cimitire în zonă şi cere oprirea oricăror lucrări într-un loc pe care îl numeşte „sanctuar al bistriţenilor".

Iosif Uilăcan, un dascăl de istorie din oraş, a scris un studiu despre cimitirele din Bistriţa, prilej cu care a descoperit că pe locul unde s-a construit prima biserică românească a oraşului şi unde a existat pe vremuri un cimitir se vor face construcţii. "Am depus astăzi o sesizare la Primăria Bistriţa în numele Asociaţiei Profesorilor de Istorie din judeţul Bistriţa-Năsăud prin care atrag atenţia asupra unei situaţii grave. Un loc din acest oraş, unde s-a construit prima biserică românească, între anii 1790-1792, este destinat să ajungă, nu un punct de reper în istoria românilor bistriţeni, ci unul în care îşi va face apariţia o oarecare construcţie de beton. Nu intenţionăm să intrăm în polemică cu nimeni şi nu avem nimic cu cei care au locuit ori au cumpărat acolo. Vrem doar să nu se construiască peste un cimitir", spune profesorul Uilăcan.

Terenul cu pricina se află pe strada Crinilor, între o casă şi o grădiniţă, iar dascălul de istorie afirmă că are documente serioase în acest sens, acte vechi care sunt păstrate la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud.

Două cimitire şi o biserică din secolul al XVIII-lea

Profesorul susţine că prima biserică românească din oraş a fost construită între anii 1790-1792, iar cimitirul acesteia este atestat în registrul Parohiei Greco-Catolice Bistriţa în 1799 şi apare menţionat în toate inventarele parohiale până în anul 1940. „În inventarul parohiei din anul 1894 sunt atestate, în acel loc, două ţinţirimuri (cimitire): unul în spatele şi în dreapta bisericii, celălalt înspre actuala strada a Crinilor", susţine Uilăcan, care aşteaptă un răspuns de la Primărie pentru sesizarea făcută. Unul dintre cimitire există şi astăzi, iar pe celălalt s-au construit case după 1948.

Tot în 1948, proprietăţile bisericeşti au trecut în proprietatea statului, iar de atunci, spaţiul de pe Crinilor a schimbat proprietarii, care au construit case. Acestea au fost cumpărate de omul de afaceri bistriţean Marius Negrea care intenţionează să ridice o clădire multifuncţională.

Birouri pe Crinilor

Marius Negrea spune că ştie de existenţa unui singur cimitir, cel de lângă terenul său, şi nu de două, cum susţine profesorul Uilăcan. Negrea dă asigurări că nu va construi clădirea de birouri peste un cimitir. „Înainte să mă apuc de construcţii am primit aviz de la Protopopiat. Tot prin acel aviz mă oblig să amenajez cimitirul existent pe banii mei, care, în mod normal, ar trebui strămutat de acolo. Dacă se doreşte, mă ocup şi de strămutare", susţine Marius Negrea.

Acesta intenţionează să construiască pe strada Crinilor o clădire multifuncţională cu două etaje unde vor fi amenajate birouri şi, poate, un spital privat. Terenul a costat 800.000 de euro.

Primăria nu ştia de cimitir

Arhitectul Primăriei Bistriţa, Monica Popa, susţine că nu ştia că pe acel teren pentru care s-a eliberat un certificat de urbanism în vederea ridicării unei clădiri multifuncţionale cu birouri era pe vremuri un cimitir. „Dacă sesizarea profesorului se va dovedi, vom solicita să se efectueze cercetări arheologice. Vom cerceta situaţia", afirmă arhitectul.