Autor 4187 vizualizări


Statuete, vase de ceramică de cea mai bună calitate şi bine conservate, vetre de foc, topoare de cupru, dar şi obiecte folosite pentru cultul religios în urmă cu mai bine de 5.000 de ani au fost găsite de arheologi în timpul săpăturilor făcute pe terenurile agricole de pe dealul Fulgeriş din comuna băcăuană Pânceşti. Majoritatea obiectelor datează din Neolitic, în special din perioadele Culturii Cucuteni (4.000-2.600 î. Hr.), dar sunt amestecate cu piese ce provin din perioada geto-dacă (sec. 1 î. Hr.-sec. 1 d. Hr.).

Săpăturile s-au făcut pe terenuri aflate în proprietatea oamenilor din localitate, care au fost, de altfel, despăgubiţi. Deoarece fondurile şi echipa sunt destul de mici, în ultimii ani au fost săpaţi doar 400 de metri pătraţi, deşi întreg situl se întinde pe un hectar.

Descoperirile făcute de curând la Fulgeriş aduc însă informaţii noi asupra uneia din cele mai vechi culturi europene. „Cultura Cucuteni“, numită acum şi „Ariuşd (Covasna)-Cucuteni(Iaşi)-Tripolie (lângă Kiev)“, a luat numele localităţilor în care s-au făcut primele descoperiri. Ea se întinde pe 320.000 de kilometri pătraţi. Prima semnalare a sitului de pe dealul Fulgeriş a fost făcută în anii ’60 de către arheologii Viorel Căpitanu şi Marilena Florescu. Un sondaj de mică amploare a fost făcut în anii 1987-1998. Săpăturile arheologice le-a început în 2003 specialistul Elena Lăcrămioara Istina.

„La Fulgeriş au fost găsite trei aşezări, care datează din diferite perioade:Cucuteni A, din epoca Bronzului, Cultura Costişa, dar şi din perioada geto-dacă“, a spus Elena Istina, şeful Secţiei de Arheologie-Istorie de la Muzeul „Iulian Antonescu“ din Bacău.

Până acum au fost cercetate doar şase locuinţe, într-un perimetru de 400 de metri pătraţi, dar întregul sit se întinde pe un hectar. „Colegii din Iaşi, de la Universitatea «Al. I. Cuza», au făcut cercetări arheomagnetice cu ajutorul Platformei Arheoinvest. Prin intermediul unor aparate, au indicat locurile unde rezonanţa magnetică este mai mare şi s-a descoperit că aşezarea este fortificată cu două şanţuri de apărare. De regulă, acestea erau făcute împotriva invadatorilor, dar şi a animalelor sălbatice“, a mai spus Lăcramioara Istina. Tot în ultima perioadă au mai fost descoperite 43 de gropi menajere, două vetre de cuptor şi două vetre simple.

Cu piesele scoase la iveală, Secţia de Arheologie a Muzeului „Iulian Antonescu“ a organizat câteva expoziţii, printre care şi cea din Varşovia. „Au fost găsite sute de obiecte de ceremică şi cupru. La muzeu am organizat acum şi expoziţia temporală «Evoluţia armamentului din Paleolitic până astăzi», în colaboare cu Filiala Bacău a Muzeului Naţional Militar“, a mai spus sefa secţiei de Arheologie. Până în prezent au fost inventariate peste 400 de obiecte. Au fost găsite amulete, statuete antropomorfe şi figurine zoomorfe.

Descoperiri inedite

Deşi perioada Cucuteni este dominată de cultul fertilităţii şi al feminităţii, alături de câteva zeci de statuete feminine au fost găsite şi trei statuete masculine. „Ca noutate pentru Cucuteni, deşi vorbim de o perioadă a cultului feminităţii, am găsit şi trei statuete, de mici dimensniuni, care reprezintă bărbatul. Ca particularitate, printre statuetele feminine au fost găsite şi unele care reprezintă femeia însărcinată“, a precizat muzeograful. Specifice perioadei Cucuteni sunt spirala şi motivele geometrice. Pictura este realizată în alb, negru şi roşu.

Arheologii spun că bunurile găsite aparţin statului. „Persoana care găseşte un obiect vechi este obligată să anunţe autorităţile în 72 de ore. Pentru obiectele aduse este despăgubit cu 30% din valoarea stabilită de un evaluator“, a mai spus Elena Istina.

""