Autor 963 vizualizări


În editorialul „Breaking News:Adevărul şi PRO TV n-au apărut niciodată!“, publicat ieri pe gândul.info, Cristian Tudor Popescu semnalează mai multe lacune într-un volum despre istoria activităţii jurnalistice din România între anii 1731-2011.

Lucrarea „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică.“ a apărut la finele anului trecut la editura Polirom şi este un volum coordonat de Marian Petcu, profesor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi laureat al Premiului naţional „Valeriu Branişte“ pentru cercetare în domeniul istoriei jurnalismului.

Cristian Tudor Popescu subliniază, printre altele, faptul că în lucrarea menţionată nu este consemnată data de 1 decembrie 1995, o dată de cotitură în istoria presei, datorită apariţiei PRO TV-ului, postul care a adus un suflu occidental televiziunii româneşti. „Dau paginile până la 1 decembrie 1995. Ha! Prima zi menţionată din acea lună e 5:«Decembrie, 5, Bucureşti:Obiectiv Tv, deţinut de S.C. Multimedia TEF 2000 S.R.L. (reprezentant Florea Ţolea) primeşte licenţă de emisie»“, după cum se arată în editorial.

CTP arată că în lucrare singura apariţie în istoria televiziunii din România a lui Adrian Sârbu, cel care a pus bazele trustului de presă MediaPRO, este ca şef la PRO TV Sibiu:„În veselia generală, cineva sugerează să-l căutăm pe Sârbu. Subsemnatul dau paginile Bibliei lui Petcu cu gesturi de popă care cântă pe nas:la index, robul lui Dumnezeu, Sârbu Adrian, 1015. La pag. 1015, care istoriseşte anul 2002, găsim:«Noiembrie, 13, Sibiu:Începe emisia televiziunea PRO TV Sibiu, canal comercial, ştiri, dezbateri, local. Patronat:MediaPro Internaţional, conducerea canalului:Adrian Sârbu, director:Sibiu Bogdan Făgărăşanu, producător:Roxana Buhuş, redactor:Cosmin Călinescu».”

“Casc ochii când dau peste Adevărul de Harghita şi Adevărul de Vaslui. Adevărul, însă, Adevărul şi atât, n-a apărut niciodată!”

Cristian Tudor Popescu, editorialist

Conform editorialistului, în lucrare nu sunt menţionate nici reînfiinţarea ziarului „Adevărul“ după 1989 sau numele lui Dumitru Tinu, unul dintre fondatorii ziarului Adevărul, care din 1991 şi până la moartea sa, în 2003, a fost directorul cotidianului.

„Aţi auzit de un ziar cu numele ăsta după 1989? Chiar şi cei care n-au reţinut din Adevărul decât că a scris în iunie 1990 despre «minerii veniţi să planteze flori în Piaţa Universităţii» şi în 1992 «Fir-ai al naibii, maiestate!», tot au auzit de cel mai important cotidian al României vreme de 15 ani. Mă uit, deci, la anul 1989, decembrie 22, 23, 24, 25. .. mă trag de nas, îmi dau două pălmuţe şi mai citesc o dată. Citesc şi recitesc tot capitolul dedicat anului 1989, înainte, înapoi şi în diagonală. Aflu că au apărut Tineretul Liber, Libertatea, România Liberă, ba chiar şi Muncitorul Liber, Viaţa Buzăului. Ziar liber al unui popor liber, Cuvântul Liber, Înfrăţirea de Sf Gheorghe, Înainte de Brăila, Gazeta Cooperaţiei Meşteşugăreşti. Casc ochii când dau peste Adevărul de Harghita şi Adevărul de Vaslui. Adevărul, însă, Adevărul şi atât, n-a apărut niciodată!“.

“Nu mă interesează comentariile dânsului şi cred că nu l-a oprit nimeni să scrie o enciclopedie mai bună”.

Conf. univ. dr. Marian Petcu

Contactat de reporterii „Adevărul“, domnul Marian Petcu nu a vrut să comenteze reacţia lui Cristian Tudor Popescu, limitându-se la a declara că l-a contactat personal în urmă cu doi ani în vederea obţinerii unui CV:„Personal am vorbit cu dânsul în urmă cu doi ani să-mi trimită un CV, nu mi-a trimis. Nu vreau să dau nicio reacţie pentru că nu merită. Dacă vă veţi uita în lucrare e suficient să vedeţi indicele de la final şi veţi vedea ce se întâmplă acolo. Nu mă interesează comentariile dânsului şi cred că nu l-a oprit nimeni să scrie o enciclopedie mai bună.“, a declarat Marian Petcu.

Volumul „Istoria jurnalismului din România în date“ a fost realizat în patru ani şi la el au contribuit peste 120 de persoane, după cum arată textul de pe copertă:„Prima enciclopedie cronologicǎ a jurnalismului din România este un proiect de anvergurǎ, la care au lucrat, timp de peste patru ani, peste 200 de specialişti – profesori, cercetǎtori, bibliotecari, arhivişti, jurnalişti –, alǎturi de studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la Universitǎţile din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Sibiu. În articolele enciclopediei se regǎsesc 18.000 de publicaţii periodice, radiouri, televiziuni, agenţii de presǎ, precum şi 33.500 de jurnalişti şi publicişti. Sunt acoperiţi 280 de ani de presǎ din România – din 1731 pânǎ în 2011 – şi sunt oferite, pentru prima oarǎ, informaţii relevante nu numai despre producţia jurnalisticǎ de limbǎ românǎ, ci şi despre cea a comunitǎţilor maghiarǎ, germanǎ, evreiascǎ, bulgarǎ, sârbǎ, rusǎ etc. Un volum util pentru toţi cei interesaţi de istoria jurnalismului şi a culturii române, ce face posibile cercetǎri ale presei pe perioade determinate, marcǎri ale unor aniversǎri şi comemorǎri, comparaţii între ani şi etape din evoluţia presei sau analize ale transformǎrilor legislaţiei presei.“

Citeste mai mult:adev.ro/muazqq

""